11-12 iulie - Triunghiul Manastirilor Rupestre: Namaiesti-Corbii de Piatra, Cetatuia Negru Voda...Transfagarasan

 

PRETUL: 699 lei (pentru 24 pelerini, daca sunt mai putini pretul se recalculeaza)
Preţul include: transport cazare hotel/pensiune 3*, insotitor grup.
Nu include mesele si cheltuielilie personale!

MANASTIRILE: Namaiesti, Cetatuia Negru Voda, Negru Voda, Corbii De Piatra, Curtea de Arges,TRANSFAGARASAN, Sinca Veche.

 IASI - ora 6.00

- MANASTIREA “Intrarea Maicii Domnului in Biserica” NAMAIESTI
Documentele istorice atestă satul şi Mănăstirea Nămăieşti în anii 1503-1547, în hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare şi Mircea Ciobanul. Biserica mănăstirii este considerată monument istoric din sec al XIV-lea.
Despre icoana Maicii Domnului de la Namaiesti, pastrata in biserica din pestera, se spune ca ar fi chiar una dintre cele 12 astfel de icoane pictate de Sfantul Apostol Luca, ea fiind adusa aici de Sfantul Apostol Andrei. Altii insa, spun ca este numai o copie dupa una dintre cele 12 icoane.
- Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Namaiesti
Potrivit legendelor locului, trei ciobani au ajuns cu oile pe stanca in care se afla astazi manastirea. Innoptand in aceste locuri, toti trei au avut toti acelasi vis: in dangat de clopot, fiecaruia dintre ei i s-a aratat un inger care i-a spus ca in acea stanca se afla o icoana zugravita dupa chipul adevarat al Maicii Domnului.
A doua zi, de dimineata, trezindu-se, ei si-au spus unul altuia visul avut, s-au infricosat si au hotarat sa se mute pe un versant alaturat. Visul s-a repetat in noaptea urmatoare, iar in a treia noapte li s-a aratat chiar Maica Domnului, care i-a dus la o stanca anume si le-a aratat intrarea in grota, spunandu-le sa faca un locas de inchinare acolo unde vor gasi icoana.
Hramurile alese de ei au fost Intrarea in Biserica a Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii. Se crede ca tot atunci le-a spus Maica Domnului ca numarul vietuitorilor din manastirea ce se va intemeia aici sa fie intotdeauna 33, dupa anii traiti de Mantuitorul nostru pe pamant.
Este posibil ca icoana din pestera de la Namaiesti sa fie una dintre cele mai vechi din toata crestinatatea. Se crede ca este una dintre cele 12 icoane pictate de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, la dorinta Maicii Domnului, care le-a dat mai apoi celor 12 Apostoli, ce urmau sa plece la propovaduirea Evangheliei.
Pe aceste locuri, icoana a fost adusa de Sfantul Apostol Andrei, care a propovaduit in Dobrogea si a plecat apoi spre Dacia Superioara, facand popas langa un templu paganesc, inchinat zeului Zamolxes. Apostolul Andrei, care crezuse ca in grota traieste un slujitor al zeului, pe care-l va increstina, nu gaseste pe nimeni in grota si s-ar fi adresat celor cu care calatorea: "Nemo est." (Nu este nimeni.), de unde si numele de Namaiesti. Apostolul Andrei a coborat in grota si a lasat icoana in partea de nord, aproximativ pe acelasi loc in care se afla acum in biserica manastirii.
Alta traditie marturiseste despre un singur cioban care, pascandu-si oile prin aceste locuri si ajungand la stanca in care a fost mai apoi sapata biserica, a facut un popas la poalele muntelui, la marginea padurii, pe aceasta piatra mare, ramanand cu oile aici peste noapte.
Ciobanului i s-a aratat in vis Maica Domnului care i-a spus: "Scoala-te, sapa sub tine si vei gasi o icoana intr-o bisericuta de piatra. Aici vei face tu biserica in cinstea si slava Intrarii in Biserica a Sfintei Fecioare Maria, izvor de viata si de tamaduire." Trezindu-se din acest vis ciobanul incepu sa sape cu ravna si dupa trei zile si trei nopti dadu de o bisericuta de piatra, in forma de pestera, cu icoane si odoare bisericesti.
Legenda spune ca icoana visata de cioban este chiar aceea care se afla in biserica, in partea stanga si despre care se spune ca este facatoare de minuni. Aceasta icoana o reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus in brate.
Pictura a fost deteriorata de vreme. In anul 1798, icoana a fost ferecata in argint de catre Enache Postelnicul, iar in anul 1913 sotia unui general din armata romana a pus sa i se faca o rama de argint. Astazi, icoana este renumita pentru ajutorul dat femeilor care se roaga inaintea ei cu nadejdea de a putea avea copii, cat si pentru vindecari ale unor afectiuni grave si alte necazuri. De atunci, Maica Domnului a savarsit multe minuni cu cei ce veneau sa se inchine la icoana ei.
In vremea primului Razboi Mondial, intre anii 1916-1918, biserica, staretia si o parte din chilii au luat foc din cauza bombelor cazute in zona. Sergentul Ion Mustata a fost acela care a salvat icoana Maicii Domnului, impreuna cu putine carti si odoare bisericesti. El a marturisit mai tarziu ca s-a trudit o noapte intreaga sa stinga focul, iar spre dimineata, flacarile s-au stins dintr-o data, cand au ajuns langa icoana.

- MANASTIREA „Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii” CETATUIA NEGRU VODA

Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă se află cocoțată pe un pisc muntos, departe de lumea dezlănțuită. Pe Valea Dâmboviței, între Târgoviște și Câmpulung, se află un deal înalt numit „Dealul Cetățuia“ sau „Dealul lui Negru Vodă“. Pe versantul abrupt al dealului, în partea de sud-est, ca și pe valea pârâului Cetățuia, a existat una din cele mai vechi vetre isihaste românești, între secolele XIII și XVIII. Aici s-au nevoit mulți sihaștri cu viață sfântă, ale căror nume nu se mai cunosc. Acestă vale, străbătută de apele pârâului Cetățuia ce se îndreaptă spre contopirea cu apele Dâmboviței, este numită de localnici, Valea Chiliilor. Valea aceasta se numește de sute de ani „Valea Chiliilor“, din cauza numărului mare de sihaștri trăitori aici. Și astăzi se văd multe urme ale peșterilor sfinților sihaștri de odinioară. Una dintre podoabele deosebite ale Bisericii noastre străbune spre care își îndreaptă atenția cercetătorii din țară și din străinătate, dar mai ales credincioșii, este și Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, cea care stă mărturie a tradiției creștine milenare a poporului român. Există însă un grup de biserici rupestre care și-au menținut până azi funcțiile de Altar al Domnului situate într-un fel de triunghi tainic, într-o nișă ecologică ocrotitoare a obiceiurilor, datinilor și tradițiilor românești. Este vorba de zona Muscelului, iar bisericile rupestre în funcțiune sunt: Corbii de Piatră, Nămăești și Cetățuia Negru Vodă; zonă în care s-au găsit dovezi materiale certe care atestă că strămoșii noștri au dus o viata sihastra. În acest locaș cu numele Cetățuia lui Negru Vodă, își vor găsi refugiul la liniștea zidurilor și laolaltă în rugăciune cu sihaștrii, Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Matei Basarab la 1634, Constantin Șerban Vodă la 1658, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu la 1690, din a carui poruncă s-a pictat cel de al doilea strat în biserica din stâncă; Stolnicul Constantin Cantacuzino, la 1775; primul rege al României Carol I, ce a vizitat în câteva rânduri ruinele vechii cetăți. În tradiția locului se spune că pe culmea abruptă de piatră ce se înalță între râul Dâmbovița și pârâul Cetățuia a existat o cetate de rezistență de pe vremea ocupației romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu și pentru legendarul domn al Țării Românești Negru Vodă, care își avea aici și o peșteră de taină numită până astăzi „Peștera lui Negru Vodă“. De la această cetate și-au luat numele atât muntele cât și satele dimprejur. Tradiția locală susține că adevăratul ctitor a fost Negru Vodă. Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă este renumită, atât pentru Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului și de Izvorul Vindecător, care picură în altarul bisericii doar câteva luni pe an, cât și pentru moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie Schimonahul, este unul din cei mai renumiți sihaștri ce s-a nevoit pe Valea Chiliilor în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Se crede că acesta era cu metania din Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă. Râvnind fericitei vieți pustnicești și arzând pentru dragostea lui Hristos, Sfântul Ioanichie a trăit în peștera sa mai bine de 30 de ani, vreme în care acesta nu a văzut chip de om, numai ucenicul său aducându-i pâine și apă, o dată pe săptămână. Cu trecerea anilor, numele Sfântului Cuvios Ioanichie s-a uitat, iar peștera lui s-a părăsit din cauza muntelui abrupt. În primele decenii ale secolului al XX-lea, coborându-se egumenul schitului cu o frânghie în peșteră, a descoperit osemintele întregi ale acestui mare sihastru, așezate cu bunăcuviință în fundul peșterii. Erau galbene, binemirositoare și acoperite cu o pânză de păianjen. Deasupra mormântului erau sapate în piatră aceste cuvinte: „Ioanichie Schimonah, 1638“. Pe peretele de piatră, sfântul și-a cioplit doar numele și anul adormirii sale, spre veșnică pomenire. Moaștele au fost mutate, cu mare evlavie în biserica mănăstirii. Acestea sunt singurele moaște întregi ale unui sfânt cuvios român din secolul al XVII-lea păstrate până în zilele noastre. Moastele Sf. Ioanichie sunt in prezent la manastirea Negru Voda 

- MANASTIREA “Adormirea Maicii Domnului” CORBII de PIATRA
    Nicolae Iorga a considerat Manastirea Corbii de Piatra ca fiind prima manastire din Tara Romaneasca.
 Istoric vorbind, începuturile vieţii monahale la Corbii de Piatră nu sunt foarte cunoscute. Prima atestare documentară este 23 iunie 1512, dar cu siguranţă nu este şi data înfiinţării mânăstirii, existând date care confirmă faptul că aşezarea de cult datează din timpuri mai vechi.
Deşi nu a fost niciodată restaurată, biserica păstrează mari părţi de pictură: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Naşterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Învierea lui Lazăr, Botezul Domnului, Schimbarea la faţă, Înălţarea Domnului, Arhanghelul Gavriil, Sfinţii Militari, Iisus Emanuil. Picturile, însoţite de inscripţii greceşti, prin caracteristicile şi calitatea lor, permit datarea cu certitudine a ansamblului în prima parte a sec al XIV-lea, ceea ce înseamnă că Mânăstirea Corbii de Piatră este locaşul cu cea mai veche pictură din Ţară Românească.
Diaconul Pavel de Alep, vizitează în 1658 biserica rupestră de la Corbi şi spune despre aceasta că este ,,mică, dar frumoasă''.
Biserica din Corbi se înrudeşte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, însă are particularitatea a două sfinte altare pe un singur naos, motiv pentru care această biserica este unică la noi în ţară. La sud de pronaos este trapeza monastirii, dăltuită din piatră, despre care tradiţia afirmă că "îi slujea voievodului Neagoe Basarab drept divan, unde judecă diferite pricini'', atunci când lua parte la hramul bisericii, Adormirea Maicii Domnului.
În anul 2003, după mai bine de 200 de ani, s-a reînnodat firul vieţii monahale, în scopul restaurării picturii şi pentru construirea unui complex chinovial, pentru ca locaşul de cult să-şi reia, pe cât posibil, strălucirea de odinioară.
Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Sfântul lăcaș era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică.
Moaste: particele de la Sf. Ioan Rusul. 

- MANASTIREA “Adormirea Maicii Domnului” NEGRU VODA – CAMPULUNG
Manastirea este un important centru monastic, istoric si cultural al vechii Curti Domnesti a Basarabilor. Dupa traditie, manastirea Negru Voda a fost ctitorita in anul 1215 de Radu Negru Voievod, fiind apoi rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab. Dupa zidirile din veacul al XIV-lea si modificarile suferite in secolul urmator, Biserica Negru Voda s-a surpat in 1628, din cauza unui cutremur puternic. Matei Basarab o reconstruieste in 1635 pe aceeasi temelie si cu pietrele ctitoriei initiale si astfel va ramane pana in 1827, cand arhiereul Filaret Beldiman, cu ajutorul domnitorului Grigorie Ghica, o reface pentru a treia oara si o tarnoseste in 1832. Biserica manastirii Negru Voda este necropola domneasca si pastreaza documentul epigrafic cel mai insemnat din tara, cea mai veche lespede de mormant voievodal, scrisa in limba slavona, apartinand lui Nicolae Alexandru Basarab. De asemenea, adaposteste o frumoasa pictura realizata de Gheorghe Tattarascu. 
Manastirea Negru Voda a fost desfiintata in 1959 de catre comunisti si reinfiintata in 1989 prin purtarea de grija a Prea Sfintitului Calinic Episcop de Arges si Muscel.
- Particele din moastele Sf. Pantelimon, Sf. Varvara, Sf. Mercurie, Sf. Ioan Botezatorul.
- Icoana Maicii Domnului Galactotrofusa; Icoana Maicii Domnului din racla, sec. al XVII-lea.
Mănăstirea Negru Vodă adăposteşte sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, un renumit schimonah din Valea Chiliilor, care a pustnicit în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Timp de 30 de ani s-a nevoit într-o peşteră pe care a săpat-o singur într-un perete abrupt al muntelui. O singură dată pe săptămână, un ucenic îi aducea sfântului cuvios o pâine şi puţină apă, pe care le cobora până la gura peşterii cu o frânghie. Din timp în timp, egumenul Mănăstirii Negru Vodă îi trimitea, pe aceeaşi cale, Sfintele Taine.
Pentru multa sa nevoinţă şi rugăciune, Dumnezeu l-a învrednicit să-şi cunoască timpul mutării la Domnul, timp pe care l-a săpat în piatra de deasupra mormântului, “Ioanichie Schimonah, 1638”. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în 2009, canonizarea Cuviosului Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeş), cu ziua de prăznuire la 26 iulie. Din 1990, odoarele sfinte au fost păstrate în biserica rupestră a Mănăstirii Cetăţuia. În 20 ianuarie 2013, sfintele moaşte au fost mutate la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel.

- MANASTIREA “Adormirea Maicii Domnului” CURTEA DE ARGES

Manastirea Curtea de Arges a fost inaltata de Sf. Neagoe Basarab pe fundatiile unui locas mult mai vechi. Este distrusa in anul 1611 de armatele lui Gabriel Bathory si restaurata de Matei Basarab. Paul de Alep, in 1654, considera biserica Manastirii Curtea de Arges "una din minunile lumii". In 1793, Manastirea Curtea de Arges devine, pentru o scurta perioada, sediu al Episcopiei Argesului.
Spre sfarsitul secolului al XIX lea a fost refacuta in forma prezenta de catre arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy. In fata bisericii manastirii Curtea de Arges se afla un agheasmatar, iar in afara curtii manastirii fantana legendarului mester Manole.
Moaste: Sfanta Filofteia

Cazare: Pensiunea „Casa Leu” Curtea de Arges 

ZIUA 2.

 - TRANSFAGARASAN

Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cea mai înaltă grupă montană din România, făcând parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.
Drumul pornește din șoseaua națională DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m  și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural.
În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, după care urmează o coborâre abruptă în serpentine, străbătând căldarea glaciară, pe o lungime de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M., ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă. De acolo până la intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km.
Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții.

- MANASTIREA “Nasterea Maicii Domnului, Sfantul Ierarh Nectarie” SINCA VECHE 

La Sinca Veche se vine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s-a dus vestea de "Templul Ursitelor", "Manastirea Sapata in Piatra" sau "Templul de la Sinca Veche", loc de reculegere, de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce fenomene paranormale - dupa parerea unora.
Cunoscut mai mult sub denumirea de "Templul Ursitelor", locasul de cult din Sinca Veche se banuieste ca are o vechime de aproximativ 7.000 de ani si se presupune ca ar fi apartinut aceleiasi civilizatii care a intemeiat "Templul Alb" din Insula Serpilor.
Sinca Veche apare in acte incepand cu secolul al XII-lea si este cunoscuta, pe langa numeroasele vestigii arheologice inca nevalorificate, gratie istoricului si filologului roman Gheorghe Sincai, a carui famile isi are radacinile aici.
Dat fiind faptul ca Sinca a fost o localitate la granita intre Romania si Imperiul Habsburgic, aceasta a avut o istorie mai napastuita, influentata de comunitatile care s-au perindat in timp pe aici. 
Manastirea rupestra nu a putut fi datata cu precizie, versiunea mai des intalnita accepta ca an al aparitiei 1742, moment cand bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt pareri care spun ca manastirea exista de cateva mii de ani, avand origini dacice.

 

DE RETINUT!

Locurile se ocupa in ordinea achitarii avansului de cel putin 400 lei.

 

                        Inscrieri: 0755095193