14-15 iun. - Tara Barsei

Manastirea Caraiman

PRET:  520 lei/pers.

Servicii incluse:
- transport auto;
- cazare în hotel 3*, în camere duble/triple
- mic dejun,
- însoțitor grup.

Nu sunt incluse in pret: 
- intrarile la obiective
- cheltuielile personale,
- mesele de peste zi. 

ITINERAR:

Iasi – Bacau  – Manastirea “Sf. Nicolae” Predeal –Manastirea “Inaltarea Sfintei Cruci” Caraiman – Manastirea “Sfanta Treime” Sinaia – Castelul Peles – Manastirea “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” Poiana Brasov – Brasov: Piata Sfatului, Biserica Neagra, Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima Scoala Romaneasca - Iasi.

ZIUA 1. Iasi ora 6.00
- MANASTIREA “Sf. Nicolae” PREDEAL
A fost reinfiintata in 1993 de catre Mitropolitul Antonie Plamadeala pe locul unei mai vechi vetre monahale ce a fost intemeiata in 1774. In 1819, s-a construit biserica de piatra cu hramul Sfantul Nicolae.  In 1835 se incepe constructia celei de-a doua biserici. Pictura a fost restaurata intre anii 1974 si 1976. Intregul complex monahal - cu cele doua biserici - este declarat monument istoric.
- Icoana Facatoare de Minuni a Sfantului Nicolaie.
- MANASTIREA “Inaltarea Sfintei Cruci” CARAIMAN
Ctitorie a Parintelui Gherontie Puiu. A ascultat porunca Maicii Domnului si a trait ca un sihastru timp de zece ani intr-o pestera, pana in vara lui 1970. Timp de zece ani, in fiecare noapte, el a privit crucea cea mare de pe Caraiman. Atunci, spune, " i-am jurat Maicutei Domnului ca, daca ma voi intoarce cu bine in lume, jos, voi construi o manastire cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci, din curtea careia sa poata fi privita crucea de pe varful Caraimanului ".
Particele din moastele Sf. Nicolae, Sf. Trifon, Sfintilor Cozma si Damian,...
- MANASTIREA “Sfanta Treime” SINAIA
A fost construită între anii 1842-1846 în timpul stareților Arhimandriți Ioasaf și Paisie. Refăcută între 1897-1903.
Pictura actuală a fost executată de un danez, Aage Exner, candelabrele sunt realizate la Viena, mobilierul este în lemn de paltin aurit în naos și în lemn de stejar în pronaos. În naos se află jilțurile familiei regale.
În pronaos este pictat întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme, mitropolitul primat Iosif Gheorghian (1886-1893, 1896-1909), apoi regele Carol I (1866-1914), lângă o coloană din piatră ciobită care simbolizează regatul încă neîntregit al României; în partea cealaltă a uşii, regina Elisabeta (alias Carmen Silva) este pictată lângă singurul lor copil, principesa Maria, moartă în fragedă copilărie. Ultimul personaj este Mihail Cantacuzino, ctitorul părţii vechi a mănăstirii. Cele două icoane ruseşti din pronaos, ,,Sf. Serghie” şi ,,Sf. Nicolae”, realizate în Lavra Sf. Serghie de Radonej de lângă Moscova, sunt darul făcut de Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei stareţului Mănăstirii Sinaia, Nifon Arhimandritul, în 1903, cu ocazia botezului prinţului Nicolae, fiul Regelui Ferdinand al României(1914-1927).
Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”
A fost construită în 1695 de Spătarul Mihail Cantacuzino și pictată în frescă de Parvu Mutu Zugravu.
Primul stareț a fost ieromonahul Nicodim.
Biserica a ars în 1788, astfel că din pictura originală se mai păstrează scenele din turla naosului, afară de Pantocrator, cele din tabloul votiv și pridvorul deschis.
Tabloul votiv îl reprezintă pe ctitor, înconjurat de optsprezece copii (din care 12 adoptaţi), de prima soţie, Maria şi de cea de a doua, Teodora, precum şi de alţi membri ai familiei Cantacuzino, la loc de frunte fiind frații ctitorului, Domnitorul Șerban (1678-1688) și stolnicul Constantin. Mai sunt pictați trei Domnitori ai Țării Românești, cu care era înrudit prin mama sa : Sf. Neagoe Basarab (1512-1521), Radu Șerban (1601-1611) și Constantin Șerban (1654-1658).
Este o biserică micuță pentru că obștea era mică iar mănăstirea era izolată. Abia la mai bine de 100 de ani s-a simțit nevoia construirii unei biserici mai mari.
- CASTELUL PELES
Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa Regelui Carol I, pentru a-i servi drept reşedinţă de vară, investită cu funcţii politice, culturale şi simbolice. După 1914, castelul Peleş şi-a exersat în continuare funcţia de reprezentare şi de muzeu, fără a mai fi însă locuit timp 6 luni pe an, aşa cum obişnuia suveranul fondator. Până în 1947, devine spaţiu aulic pentru vizitele oficiale sau găzduieşte ceremonii cu caracter militar. Cel mai important eveniment organizat la Sinaia şi găzduit de castelul Peleş până la abdicarea Regelui Mihai, în decembrie 1947, a fost legat de sărbătorirea semicentenarului castelului în anul 1933 de către Regele Carol al II-lea (1930-1940). În perioada ianuarie – martie 1948, castelul este închis din ordinul autorităţilor comuniste, iar bunurile de patrimoniu sunt inventariate. Cea mai mare parte a colecţiilor de pictură, mobilier, textile, piese de artă decorativă şi cărţi au fost transferate la Muzeul de Artă din capitală. Din luna mai a aceluiaşi an, alte piese au intrat în custodia diferitor instituţii de cultură din marile oraşe ale României, Bucureşti, Braşov, Sibiu etc. Din anul 1953, castelul devine Muzeu Naţional, deschis publicului larg, în timp ce celelalte imobile situate pe domeniul Peleş, precum castelele Pelişor, reşedinţa particulară a celui de-al doilea cuplu regal, Ferdinand I, Maria şi Foişor, fosta Casă de vânătoare a primului Rege al României şi reşedinţă a regilor Carol al II-lea şi Mihai I vor deveni case de creaţie şi odihnă pentru scriitorii, muzicologii şi artiştii plastici agreaţi de regimul comunist. Două decenii mai târziu, în anul 1975, starea de conservare tot mai critică a imobilului determină măsura închiderii acestuia şi evacuarea unei părţi importante a patrimoniului muzeal în depozitele amenajate într-un vechi conac boieresc al familiei Bibescu din Posada, localitate situată la cca 20 de km sud de Sinaia. Între anii 1966 şi 1982, într-o fostă dependinţă a castelului regal, situată în apropierea acestuia, a fost amenajat Muzeul de Artă Decorativă (Ceramica), ce valorifica piese reprezentative din vechile colecţii regale. Concomitent cu lucrările masive de restaurare, castelul găzduieşte până în 1989, anul înlăturării regimului comunist în România, o serie de vizite de şefi de stat. Din 1990, respectiv 1993 şi până azi, castelele Peleş şi Pelişor sunt redeschise spre vizitare. În anul 2007, după cinci ani de negocieri între Statul român şi Casa regală, se ajunge la un acord, prin care castelul Peleş, castelul Pelişor, precum şi întregul domeniu Peleş alcătuit din fostele dependinţe regale, au reintrat în proprietatea Regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947), dar continuă să fie administrate de statul român. Excepţie face castelul Foişor, clădire inaugurată în anul 1881. Acordul cu Casa regală, expirat în anul 2009, în cazul castelului Pelişor şi în 2010, în cazul castelului Peleş, a fost din nou prelungit.
În 1932, Foişorul a căzut pradă unui incendiu devastator. A fost reconstruit un an mai târziu  în perioada Regelui Carol al II-lea (1930-1940). În anii 1970, clădirii iniţiale i s-a adăugat o aripă nouă şi interioarele au suferit modificări semnificative. După 1989, clădirea a devenit vilă de protocol a preşedinţiei României, statut pe care continuă să îl pastreaze.

Cazare: Hotel Soimul - Poiana Brasov.

ZIUA 2.  Ora 8.00 mic dejun

- MANASTIREA “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul“  POIANA BRASOV
Poiana Braşov e o staţiune care s-a dezvoltat în anii comunismului. Inevitabil, mănăstirea de aici e de dată recentă şi a apărut dintr-o necesitate stringentă: în Poiana Braşov nu exista nici o biserică, aşa că oamenii care începuseră să se stabilească aici au căutat să ridice una. Mănăstirea ţine şi loc de biserică de obşte. Biserica, de lemn, a fost ridicată între 1997 şi 1999. Stilul ei este maramureşean. Chiliile sunt la subsol. De la bun început s-a dorit ca lăcaşul de cult să fie mănăstire, dar nu au fost de la început destui monahi, aşa că mănăstirea a pornit în lume ca schit aflat sub protecţia Mănăstirii "Brâncoveanu" de la Sâmbăta. Călugării de la "Brâncoveanu" veneau aici prin rotaţie ca să slujească şi să întreţină locul. Apoi, din Eparhia Caransebeşului, au venit călugării care formează şi acum micuţa obşte, de patru suflete, a mănăstirii.
- B R A S O V:
Biserica Neagra este unul dintre cele mai reprezentative edificii ale goticului transilvănean. Biserica parohială evanghelică din Braşov, având hramul Sf. Fecioare Maria, şi-a primit numele ca urmare a marelui incendiu care a cuprins oraşul în 1689, când fumul şi flăcările i-au înnegrit zidurile. Biserica Neagră are o lungime de 89 m şi o lărgime de 23 m, fiind cel mai mare edificiu religios între Viena şi Istanbul.
Biserica Sf. Nicolae - Muzeul Prima Scoala Romaneasca
Datând ca așezământ din 1292, Biserica „Sf. Nicolae” domină, prin dimensiunile sale impresionante, Șcheii Brașovului. Biserica a fost ridicată în piatră începând din anul 1495 de către localnici cu ajutorul domnitorului Țării Românești, Neagoe Basarab.
Satul românesc de aici, concentrat în jurul lăcașului de cult, pare să fi fost un centru ortodox puternic din moment ce, în anul 1399, papa Bonifaciu al IX-lea cerea într-o bulă convertirea „schismaticilor” din Corona. Biserica ortodoxă și școala românească, construită în apropierea ei, au fost un important centru spiritual și cultural pentru românii din toată Țara Bârsei, acțiunea lor extinzându-se asupra românilor din întreg spațiul românesc, mai ales după venirea diaconului Coresi care a început să tipărească aici cărți bisericești în limba română. Numeroși domni și familiile acestora au acordat danii bisericii din Șchei. Chiar și împărăteasa Rusiei, Elisabeta, a trimis bisericii daruri scumpe constând în bani, obiecte sfinte preotești și arhierești, obiecte de cult din metal prețios. Biserica a fost ridicată inițial în stil gotic, apoi a suferit diverse transformări în stil baroc. În secolul al XVIII-lea planul bisericii a fost augmentat prin adăugarea unor paraclise și a unui pridvor. Voivezii celor două țări românești au înzestrat biserica cu o colecție însemnată de icoane vechi.
Biserica Sfântul Nicolae a fost renovată în perioada interbelică prin grija localnicilor și păstrează fresce executate de marele pictor Costin Petrescu. În cimitirul bisericii sunt îngropate personalități importante din istoria națională și locală ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu, dr. Ioan Meșotă s.a.
Aici s-au ţinut primele cursuri de limba română, în 1583, iar diaconul Coresi şi-a putut tipări primele cărţi în limba română, în Transilvania. Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric, alături de întreg ansamblul arhitectural. În prezent edificiul adăpostește “Muzeul Prima Școală Românească”.

Timp liber in Brasov pana la ora plecarii spre Iasi.

 DE RETINUT!
* La inscriere se achita un avans de cel putin 250 lei,
* Locurile se ocupa in ordinea achitarii avansului,
* Tinuta decenta la intrarea in manastire 
* Conducatorul de grup poate modifica ordinea obiectivelor.

Informatii si inscrieri la telefon 0755095193