 |
| Drumul Talienilor |
- transport;
- însoțitor grup.
Inscrieri la telefon: 0755.095193
- MANASTIREA „Schimbarea la Fata” SLATINA
Istoria zidirii Manastririi Slatina se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un falnic paltin.
Eftimie, cronicarul domnesc oficial din acea vreme, arata ca zidirea Manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminat in a doua lui domnie, in anul 1564.
Intr-o cronica a cronicarului Grigore Ureche se mentioneaza
ca sfintirea Manastirii Slatina s-a facut de catre Mitropolitul Grigorie, la
data de 14 octombrie 1558, fapt confirmat si de inscriptia din chenarul stemei
Moldovei, asezata deasupra usii de intrare in pridvorul bisericii.
Alexandru Lapusneanu a ctitorit, in vremea domniilor sale,
mai multe biserici si turnuri in Sfantul Munte Athos, motiv pentru care el a
ramas pana astazi zugravit in tablourile votive ale unora dintre marile
manastiri athonite. In ultimul sau an de viata (+1568) Alexandru Lapusneanu s-a
calugarit la Manastirea Slatina, luand numele de Pahomie.
Manastirea Slatina a suferit mult, de-a lungul vremurilor, si
a fost nevoie sa fie renovata si reparata in mai multe randuri. Printre
ctitorii care au reparat-o si innoit-o, s-au aflat si urmatorii: Vasile Lupu,
arhiereul Filaret Apamias (1821), mitropolitul Veniamin Costache (1826 -1828),
mitropolitului Pimen al Moldovei (1932).
Cu fondurile de la stat, in perioada anilor 1955-1960, in
manastire s-au executat insemnate lucrari de restaurare si reparatii la biserica,
la corpul de chilii si in paraclis. Importante lucrari de intretinere au fost
facute si intre anii 1968-1979, cand s-au reparat si turnurile de la poarta si
clopotnita, in partea sudica a incintei, iar pe vechile temelii s-a construit
un corp nou de chilii, o cladire mare cu etaj si cerdacuri, in intregime
acoperita cu tabla.
Locasul monahal a inaltat rugaciuni, slujbe si privegheri
aproape neincetat, de-a lungul vremii. La mareata Manastire Slatina a existat o
obste puternica de calugari pana in anul 1960, cand s-a pus in aplicare
decretul 410/1959, calugarii fiind alungati. Viata monahala din Slatina a fost
reluata in anul 1962, cand aici a venit o obste de maici.
Proiectarea viitorului drum a fost făcută de către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile zonei.
- Casa Memorială „Nicolae Labiș” Malini
Casa Memorială „Nicolae Labiș” din Mălini este un muzeu memorial înființat în casa în care a trăit poetul Nicolae Labiș (1935-1956)
Casa în care a locuit poetul Nicolae Labiș a fost construită de învățătorii Eugen și Profira Labiș în anul 1954. Casa este compusă din cinci încăperi și hol. În această casă, tânărul poet a trăit un timp din scurta și fulgerătoarea sa viață, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a creației sale poetice.
Casa a fost restaurată înainte de organizarea ei ca muzeu, în
1973. În această casă a fost amenajat în anul 1975 un muzeu memorial, sub
administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava. În anul 2001 au fost
executate o serie de reparații
interioare și
exterioare ale locuinței.
În cele cinci încăperi ale locuinței au fost reconstituite, grație exponatelor autentice, încărcate cu o multitudine de conotații evocatoare (cărți, caiete, rechizite școlare, piese vestimentare, un clopoțel cu „sunet argintiu”, o galenă cu care poetul păstra contactul cu zvonurile lumii, documente, fotografii, afișe etc.), climatul de viață și creație al poetului de la Mălini, sugerându-se coordonatele esențiale ale operei sale și aportul acesteia la evoluția liricii românești contemporane.
Drumul Talienilor este un traseu montan spectaculos din
România, care leagă comunele Mălini și Borca, având o lungime
Cei sositi vor avea câteva clipe de reculegere și rugăciune la schitul construit în vârful muntelui Stănișoara, la mijloc de cale, acolo unde este și un popas pentru turiști.
Drumul Talienilor nu este doar o rută de transport, ci și o destinație turistică importantă, care oferă o combinație de istorie, natură și cultură. Este recomandat pentru toți cei care doresc să exploreze frumusețea montană a României și să descopere poveștile din spatele acestui traseu legendar.
- SCHITUL „Sfantul Voievod Stefan cel Mare” STANISOARA
Ceea ce frapează la Schitul Stânișoara este armonia perfectă dintre construcția umană și peisajul înconjurător. Este un complex relativ nou, a cărui piatră de temelie a fost pusă la începutul anilor 2000, dar care respectă cu sfințenie stilul arhitectural tradițional moldovenesc. Biserica principală, construită din lemn, cu hramurile „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” și „Izvorul Tămăduirii”, este descrisă de vizitatori drept „micuță și foarte frumoasă”. Nu este una dintre acele biserici impunătoare prin dimensiuni, ci mai degrabă o capelă extinsă, un loc care invită la introspecție și rugăciune personală.
In anul 1990, Mitropolitul Daniel al Moldovei si Bucovinei a dat binecuvantarea construirii manastirii si dupa anul 1991 a inceput constructia bisericii. Sarcina infiintarii manastirii, a ridicarii constructiilor si organizarea obstei si-au luat-o doi monahi din manastirea Secu, de origine din Poiana Teiului, unul dintre acesti monahi, protosinghel Justin Parvu. Considerat de multi ca fiind unul dintre cei mai cunoscuti duhovnici, Parintele Iustin a trecut in anii pe care i-a adunat, peste multe greutati, insa a ramas mereu credincios credintei ortodoxe si neamului roman. A trecut la cele vesnice in seara de 16 iunie 2013.
- Mormantul Arhimandrit IUSTIN PARVU
- SCHITUL „ Sfintii Apostoii Petru si Pavel” BRANISTE
Schitul Braniste apartine de Manastirea Neamt si a fost infiintat in 1852, in timpul domnitorului Petru Schiopul.
Branistea este locul unde Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant a fagaduit, ca daca va birui pe „neprieteni” va ridica o biserica mareata – ceea ce a si facut - adica biserica „Inaltarea Domnului” (1485-1497) de la Manastirea Neamt.
Între anii 1999-2003 s-a construit un nou corp de chilii cu un paraclis închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Slujba de sfințire a fost săvârșită la 14 august 2022 de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Astăzi, obștea schitului numără doi viețuitori.
- SCHITUL „ Sfantul Mare Mucenic Mina”
Datorita mai multor evenimente potrivnice ce au urmat – razboiul, arderea Schitului Sihastria in anul 1941, moartea egumenului Ioanichie Moroi s.a. – abia in vara anului 1948, in timpul staretiei Parintelui Cleopa, s-au inceput lucrari de constructie pe terenul din comuna Grasi. Astfel, cu binecuvantarea P.F. Patriarh Nicodim, s-au ridicat o casa de locuit, cu sase incaperi, si un mic paraclis din lemn, ca ajutor duhovnicesc pentru parintii si fratii care vor lucra acolo.
Constructiile au fost finalizate in anul 1951, sub staretia protosinghelului Ioil Gheorghiu. Paraclisul era format dintr-o singura incapere, naosul fiind unit cu pronaosul si avea o lungime totala de 12 metri, iar latimea interioara de aproape 5 metri; era acoperit cu dranita. Catapeteasma a fost lucrata de sculptorul Ioan Constantinescu din satul Poiana - Targu Neamt, iar icoanele catapetesmei au fost pictate de vestitul pictor schimonahul Irineu Protcenco.
Sfintirea acestui Paraclis, cu hramul „Sfantul Mare Mucenic Mina”, a avut loc in data de 11 noiembrie 1951, fiind savarsita staretul Manastirii Neamt.
In anul 1959 Paraclisul a fost ars. Ca prin minune, ieromonahul Varsanufie Lipan, care purta pe atunci grija de schit, a reusit sa salveze in extremis valoroasele icoane ale pictorului Irineu Protcenco, aducandu-le singur pana la Manastirea Sihastria (acum acestea sunt expuse in pridvorul Paraclisului „Sf. Parinti Ioachim si Ana” de la Manastirea Sihastria).
Dupa anul 1990, cand timpurile au devenit prielnice, staretul manastirii Sihastria, Arhim. Victorin Oanele, a avut initiativa reconstruirii schitului. Locul unde fusese micul asezamant monahal s-a gasit datorita fantanii ce ramasese in acel loc, infruntand vitregia vremurilor. Cu binecuvantarea I.P.S. Daniel, s-a inceput constructia unui Paraclis si a unui corp mare, de piatra, pentru chilii. Paraclisul s-a sfintit in data de 28 mai 1995, de catre I.P.S. Mitropolit Daniel, cu acelasi hram pe care il avusese Paraclisul de demult – Sfantul Mare Mucenic Mina, ca o biruinta asupra vremurilor potrivnice.
La scurt timp s-a mai construit o casa mare, cu etaj, tot din piatra, pentru diferite nevoi ale schitului, si o gospodarie anexa. In anul 2003, datorita faptului ca foarte multi credinciosi, atrasi de frumusetea slujbelor calugaresti, vin la schit, s-a inceput construirea unei biserici mari, cu hramul „Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon”.
* Locurile se ocupa in ordinea achitarii avansului;
* Tinuta decenta la intrarea in manastire (- barbatii: pantaloni lungi, - femeile: fusta rochie, capul acoperit);
* Sa nu se fumeze in preajma manastirii si a pelerinilor.
Inscrieri
la telefon: 0755.095193
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu