In anul 1990, Mitropolitul Daniel al Moldovei si Bucovinei a dat binecuvantarea construirii manastirii si dupa anul 1991 a inceput constructia bisericii. Sarcina infiintarii manastirii, a ridicarii constructiilor si organizarea obstei si-au luat-o doi monahi din manastirea Secu, de origine din Poiana Teiului, unul dintre acesti monahi, protosinghel Justin Parvu. Considerat de multi ca fiind unul dintre cei mai cunoscuti duhovnici Parintele Iustin a trecut in anii pe care i-a adunat, peste multe greutati, insa a ramas mereu credincios credintei ortodoxe si neamului roman.
Viata Sfantului Mucenic Paisie de la Sihastria
Așa era Părintele Paisie
Olaru: smerit, tăcut, blând, înţelept la cuvânt, foarte milostiv şi iubitor de aproapele. Întotdeauna căuta pacea cu toți şi iubea liniştea. Nu-i plăcea să trăiască între mulţi şi îşi ascundea viaţa şi nevoinţa. Părintele Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie
1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, fiind ultimul
dintre cei cinci copii ai familiei Ioan și Ecaterina Olaru,
singurul care a luat chipul îngeresc al călugăriei.
În 1921 Părintele Paisie Olaru a fost închinoviat
la Schitul Cozancea. Cozancea era un schit cu viață de sine, stareț fiind pe atunci
ieromonahul Vladimir Bodescu. Povățuitor duhovnicesc
l-a avut pe Părintele Calinic Șușu, un mare nevoitor al rugăciunii.
A fost destul de mult încercat de către stareț, dar gândul întoarcerii în lume și celelalte ispite
ale începătorului în viața călugărească s-au stins încet-încet, prin deasa
spovedanie. La numai un an de la intrarea în mănăstire, fiind foarte
bolnav, fratele Petru a fost tuns în monahism, primind
numele de Paisie.
Dorul de viața pustnicească pe care-l avea din tinerețe s-a aprins mai tare în urma vizitei pe care a făcut-o în mănăstirile din Munții Neamțului, între care și Sihla, în împrejurimile căreia a întâlnit mulți pustnici. Cuprins de acest dor, prin
anul 1930 a venit la Sihăstria, cerând să fie primit în obștea mănăstirii sau să se retragă la Schitul Sihla. Neavând însă binecuvântarea egumenului său de la Cozancea,
starețul Sihăstriei,
Protosinghelul Ioanichie Moroi, nu îl primește.
În anul 1943 Părintele Paisie a fost hirotonit
diacon, iar în 1947 preot și duhovnic de către episcopul Valerie Moglan. Deși proaspăt hirotonit, Părintele Paisie a
primit o chilie aproape de biserică și a fost rânduit de la bun început la
spovedania călugărilor și a credincioșilor care cercetau
mănăstirea.
În toamna anului 1949, treizeci de călugări din obștea Sihăstriei, în frunte cu starețul lor, Părintele Cleopa, sunt trimiși la Mănăstirea Slatina cu misiunea de a reorganiza și revigora mănăstirea. Ca
duhovnic, Părintele Paisie îl urmează pe Părintele Cleopa la Mănăstirea Slatina, întărind foarte mult obștea și povățuind credincioșii care începuseră să vină în număr mare.
În primăvara anului 1953, Părintele Paisie Olaru
se întoarce la Sihăstria. Persecuția împotriva
monahismului din anii 1959-1964 lasă Mănăstirea Sihăstria fără stareț, pe atunci Protosinghelul Ioil Gheorghiu, fără Părintele Cleopa, care se retrage pentru a treia oara în munți, și fără mulți călugări îmbunătățiți.
După 1964 situația mănăstirii s-a îmbunătațit foarte mult, Părintele Cleopa, întors din munți, s-a alăturat Părintelui Paisie și liniștea duhovnicească s-a pogorât din nou asupra
Sihăstriei.
Între anii 1972-1985 Părintele Paisie a fost rânduit să
întărească viața duhovnicească la Schitul Sihla.
De mult voia părintele să se liniștească în locurile unde a
sihăstrit Cuvioasa Teodora și alte sute și mii de sihaștri. În acest loc de pocăință și de întâlnire cu Dumnezeu, Părintele Paisie
Olaru și-a înmulțit nevoințele. Toți ucenicii săi de atunci vorbesc despre rugăciunea sa neîncetată, la care se adăugau privegherea necontenită, postul și înfrânarea sa dintotdeauna, toate acestea împletite cu dragostea, smerenia și blândețea sa desăvârșită.
A trecut la cele veșnice în noaptea de 18
octombrie 1990.
Viata Sfantului Mucenic Cleopa de la Sihastria
Părintele Cleopa Ilie a fost unul dintre marii
duhovnici ai Moldovei, care, mânat de dorința de a face bine, și-a dedicat întreaga viață rugăciunii și pocăinței, ajutând și pe alții să dobândească harul primit de la Dumnezeu. Părintele Patriarh
Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu
pentru poporul român”.
S-a născut în data de 10 aprilie 1912 la Sulița, județul Botoșani, fiind al
cincilea copil din cei zece ai unei familii de ţărani harnici şi credincioşi. Părinţii săi, Alexandru şi Ana Ilie, l-au
botezat cu numele de Constantin.
După ce a urmat cursurile şcolii primare din
satul natal, a ucenicit trei ani pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pe atunci pustnic la Schitul
Cozancea. În anul 1929, la începutul lui
decembrie, a intrat în obştea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile, au fost primiţi în obştea
Sihăstriei, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. De aceea,
Părintele Cleopa avea mare evlavie la Sfântul Ierarh Nicolae, patronul
bisericii din satul natal, şi la Sfântul Ierarh Spiridon. A fost tuns în
monahism în data 2 august 1937, primind numele Cleopa.
Timp de 12 ani a făcut ascultare ca păstor, la oile
Mănăstirii Sihăstria, împreună cu părinţii Galaction Ilie şi Antonie Olaru.
Acest timp a reprezentat pentru viitorul mare duhovnic „şcoala de călugărie şi
teologie”, după cum însuşi mărturisea cu smerenie. Atunci a avut răgaz pentru a
citi zeci de cărţi fundamentale în formarea sa şi a învăţat să iubească şi mai
mult creaţia lui Dumnezeu.
Din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie
Moroi, în iunie 1942, a fost numit egumen interimar. Doi ani mai târziu
a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah; la 23 ianuarie 1945 este hirotonit
ieromonah de către episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al
Mănăstirii Neamţ. După această dată este numit oficial egumen al
Schitului Sihăstria. În anul 1947, Schitul Sihăstria, numărând peste 60 de
vieţuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire, iar Protosinghelul Cleopa Ilie
este făcut arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.
Nu a trecut multă vreme şi s-a retras în munţi,
timp de şase luni, din cauza prigoanei regimului comunist. După această
perioadă de retragere, a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina, Suceava, pe
30 august 1949, unde a închegat o obşte cu peste 80 de călugări. În locul său
este numit stareţ Protosinghelul Ioil Gheorghiu.
Anii de linişte s-au risipit de îndată ce Securitatea a început din nou să-l
urmărească și părintele Cleopa s-a
refugiat iar în Munţii Stânişoarei, de această dată împreună cu ieromonahul
Arsenie Papacioc.
După doi ani, la dorința Patriarhului
Justinian Marina, Părintele Cleopa a
fost readus la Mănăstirea Slatina; în anul 1956 a
revenit la Mănăstirea Sihăstria, de unde s-a
retras apoi, pentru a treia oară, în munţii Neamţului.
A pustnicit cinci ani, după care s-a întors
la Sihăstria, în anul 1964, ca duhovnic al obştii, unde a povăţuit şi
a predicat neobosit, cu multă dragoste atât călugări, cât şi mireni, timp de 34
de ani. În data de 6 august 1987 Părintele Cleopa devine nașul de călugărie al
Preafericitului Părinte Patriarh
Daniel, pe atunci teologul Daniel-Ilie.
Părintele Cleopa a trecut la cele veşnice în data de 2 decembrie 1998.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu