22 martie - Sihastria Raraului, Plutonita-Doroteia,...

 Pret: 170 lei/pers. 

Servicii incluse:

- transport microbuz sau minibuz 
- însoțitor grup. 
 

ITINERAR:

Iasi - Pascani - Gura Humorului - Campulung Moldovenesc - Manastirea “Inaltarea Domnului” Sihastria Raraului - Manastirea“Schimbarea la Faţă” Plutonita - Doroteia - Manastirea „Adormirea Maicii Domnului” Humor - Manastirea " Nasterea Maicii Domnului" Camarzani - Pascani - Iasi.

 IASI ora 7.00

- MANASTIREA “Inaltarea Domnului si Acoperamantul Maicii Domnului” SIHASTRIA RARAULUI

   Mănăstirea este ctitorita de către domnitorul Petru Rareș, în anul 1538. Lăcașul sfânt se află pe Muntele Rarău. Potrivit legendelor, aici a fost o sihăstrie înființată de cuviosul Sisoe, spre sfârșitul secolului al XV-lea. Se mai spune că, după anul 1538, când Petru Rareș a fost schimbat de la domnie, soția sa, Elena, împreună cu copiii, s-au ascuns în Rarău, fiind ocrotiți de călugări. Drept mulțumire, voievodul le-a înălțat o biserică în locul celei vechi și astfel a luat ființă Schitul Rarău, în fosta sihăstrie Dodu.
   Tradiția locului mai spune că în același an 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-ar fi lăsat mai sus în munte soția, fiul și o parte din avere. Se spune ca oamenii locului i-ar fi spus de atunci Todirescului „Rarău” (de la numele domnitorului), iar stâncile care au ajutat-o pe doamna să scape cu viață au fost numite „Pietrele Doamnei”.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul,păstrată în biserica centrală a Mănăstirii Sihăstria Rarăului, nu este singura icoană făcătoare de minuni găzduită de mănăstire. Astfel, aici se mai află încă șapte icoane făcătoare de minuni, care aduc vindecare și alinare celor bolnavi și suferinzi. Printre ele se numără și icoana Sfântului Ioan Teologul, ocrotitorul mănăstirii. Icoana Sfântului Ioan Evanghelistul se află în biserica nouă a mănăstirii.

Parintele Ioan Neagoe
   Parintele Ioan Neagoe de la Manastirea Rarau s-a nascut in data de 4 aprilie 1931, in localitatea Ciocanesti, judetul Suceava.
Tanarul pe atunci Neagoe a urmat mai intai cursurile Scolii primare, iar mai apoi pe cele ale Liceului Dragos Voda, ambele din localitatea Campulung. Terminand liceul, Neagoe isi va indrepta pasii spre Scoala de Aviatie, de unde isi dorea sa iasa pilot, insa o boala foarte dureroasa la coloana vertebrala avea sa-l impiedice a-si implini dorinta.
   Tanarul, iubitor de cele sfinte inca din copilarie, a mers mai apoi la Manastirea Vladimiresti, din judetul Galati, unde slujea, pe atunci, parintele Ioan Iovan. In urma rugaciunilor si slujbelor facute de parintele Ioan, tanarul Neagoe avea sa se vindece de boala sa cea grea. Minunea avea sa-l faca pe acesta sa renunte la armata si sa imbratiseze cu toata puterea dorinta de a-I sluji lui Dumnezeu toata viata.
   Dupa o scurta perioada, Neagoe va reveni la parintele Ioan Iovan, spre a lua sfatuire si binecuvantare de a merge la manastire. "Tu vrei sa te faci calugar, nu-i asa?! Bun lucru ai hotarat, Neagoe, dar sa stii ca sunt multe piedici in calea mantuirii. Dumnezeu sa-ti ajute!"
   Avand binecuvantarea parintelui, Neagoe a mers la Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, din Sibiu, unde s-a nevoit vreme de jumatate de an. Dorind o viata mai linistita, tanarul Neagoe se va indrepta spre Manastirea Rarau, din judetul Suceava.
   Parintele staret Daniil l-a trimis pe Neagoe sa studieze Teologia, spre a fi randuit preot, insa acesta nu a ascultat, zicand aceluia: "Eu am venit sa ma fac monah, nu preot." Dupa trei ani petrecuti la Manastirea Rarau, el va pleca la Manastirea Slatina, ca magazioner, unde se va imbolnavi insa de meningita cronica, inteleasa ca rod al neascultarii sale de inteleptul staret Daniil.
   Fiind denuntat insa pentru credinta sa, Neagoe a fost arestat si, vreme de cinci luni, a stat in celulele Securitatii, in Suceava, o luna la Jilava si aproape doi ani la Aiud. Dupa eliberare, el a mers la Catedrala Ortodoxa din Timisoara, apoi ca preot celibatar, la biserica ortodoxa din localitatea Razmaresti, aproape de Lugoj; aici, parintele Ioan va sluji vreme de sase ani. Mai apoi, el va fi trimis la biserica din Vorona, din Moldova, iar apoi in localitatea Icuseni, unde va ridica o biserica in numai un an si jumatate.
   Intalnindu-l pe parintele Ioan, P.S. Pimen i-a spus: "Tu trebuie sa te duci la manastire, unde ti-ai dorit sa fii! Du-te la Moldovita." Dupa o vreme petrecuta in Manastirea Moldovita, ca preot duhovnic, parintele Ioan va merge la Manastirea Neamt.
   Dupa anul 1989, s-a hotarat ridicarea unei manastiri, la Sihatria Raraului; aceasta misiune avea sa-i fie incredintata tot parintelui Ioan. Abia in anul 1992, poiana sihastriei avea sa fie curatata, spre a se ridica din nou vechea manastire. In data de 16 august 1994, biserica sihastriei avea sa fie si ea sfintita.

- MANASTIREA “ Schimbarea la Faţă" PLUTONITA-DOROTEIA

    Ctitorită de doi vestiţi sihaştri, Dorotei şi Pluton, de la Mănăstirea Voroneţ, la început ca două chilii din lemn. Spre jumătatea sec. al XVII-iea, înmulţindu-se ucenicii acestor sihaştri, s-au răspândit cu chiliile prin toate pădurile zonei.

      Construind o mică bisericuţă din lemn în vatra satului de astăzi Doroteia, sihaştrii şi-au urmat firul vieţii duhovniceşti până prin sec. al XVIII-iea. Opresiunea Imperiului austro-ungar, desele năvăliri şi războa­ie, exploatarea pădurilor şi obcinilor Bucovinei au făcut ca sihaştrii să se împuţineze şi să trăiască tăinuiţi şi neştiuţi de nimeni. Regimul comunist a contribuit grav la uitarea acestei tradiţii duhovniceşti. în 1997 ctitorii Rusu Gavril, Rusu Vasile, Rusu Victor, Gemănaru Gheorghe, Bălan Constantin şi alţii plini de râvnă duhovnicească au donat poiana şi o parte din pădure pentru mănăstirea actuală, cu hramul Schimbarea la Faţă, şi pentru un paraclis cu hramul voievozilor Mihail şi Gavriil, precum şi pentru un corp de chilii.

 - MANASTIREA „Adormirea Maicii Domnului” HUMOR

    Inceputurile Manastirii Humor urca in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor se mai vad si astazi ruinele unei mai vechi biserici manastiresti inaltata la inceputul secolului XV.
Catre inceputul sec. XVI , manastirea se ruinase si se pustiise probabil in timpul numeroaselor razboaie purtate de Stefan cel Mare.
    In vremea domnitorului Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de acesta, lucrare savarsita de  logofatul Toader Bubuioc. Din pisania sapata in piatra, asezata la intrare pe peretele exterior al sfantului locas, aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530  "cu cheltuiala si osteneala" logofatului Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia, indemnat de voievodul Petru Rares.
    Viata monahala a calugarilor a fost intrerupta in 1785, la anexarea Bucovinei de catre imperiul Habsburgic.         
Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Edificiu de plan treflat fara turla pe naos ca si in cazul altor ctitorii boieresti. Elementul particular este pridvorul deschis cu arcade, inovatie in epoca determinata atat de traditia constructiva locala (prispe, foisoare) cat si de influentele renascentiste din exterior (loggia preluata mai tarziu si de "stilul bracovenesc"). O noutate este si tainita situata deasupra gropnitei; mai ales in nenumaratele zile de restriste se pastrau aici obiectele de pret.            
    Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala sculptura in lemn.
Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa.            
    Pictura interioara, cel putin partial realizata de "Toma, zugrav de Suceava" (1535) pastreza schema iconografica accentuand miscarea si umanismul expresiilor. In pronaos, picturile infatiseaza Sinaxarul (calendarul) bisericesc, icoana Adormirii Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare rugatoare, ingeri si profeti.
In camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din viata Sfintei Fecioare Maria. Sunt remarcabile icoanele de factura bizantina (sec. XVI), portretele ctitorilor (firidele gropnitei) si pietrele de mormant.
    In naos sunt pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si Invierea, iar pe bolta, Hristos Pantocrator. Tot in naos sunt tablourile ctitorilor. In altar, pe bolta absidei, este reprezentata, traditional, Maica Domnului cu Pruncul, alaturi de chipuri de sfinti ierarhi si Cina cea de Taina.           
    Pictura exterioara vadeste pe deplin arta mesterului Toma - cele mai vechi fresce in aer liber din Bucovina, unde, preciza criticul Vasile Dragut, " ... isi spune cuvantul o sarbatoreasca orchestratie de culori calde, pe suportul carora rosul se detaseaza cu stralucire".
    Unica prin valoare in pictura noastra veche este imaginea Maicii Domnului cu pruncul din timpanul portalului; tot in pridvor, Judecata de Apoi se lasa privita si din afara, luminata prin arcade. Daca peretele nordic a fost in mare parte sters de intemperii, cel dinspre sud se constituie intr-un real tezaur.
    Imnul acatist (24 de strofe-scene) ocupa majoritatea suprafetei, ilustrat in special prin Glorificarea Mariei si monumentala compozitie Asediul Constantinopolului, voita eroare istorica purtand mesajul antiotoman specific vremii; li se alatura Rugul in flacari, Acatistul Sfantului Nicolae si Legenda fiului risipitor.
Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugaciune a tuturor sfintilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, fresca de amploare considerata si ea o invocatie la apararea Moldovei in fata amenintarii semilunei.         
    Fatadele prezinta cunoscutul joc de arcaturi si ocnite, ancadramentele din piatra sunt dreptunghiulare la ferestrele gotice bipartite. Turnul de aparare a fost inaltat de Vasile Lupu (1641). Continua lucrarile de restaurare.
Evangheliarul de la Humor (1473) cu celebra miniatura a domnitorului Stefan cel Mare(aflat in muzeul manastirii Putna) si jiltul pe care sunt sculptate capete de bour certifica, printre altele, valoarea centrului de cultura care a fost manastirea inca de la inceputuri.
Biserica s-a mentinut cu indeletnicirile parohiale pana la 1 august 1991 cand si-a recapatat statutul de manastire,  obstea fiind alcatuita din maici.

- MANASTIREA "Nasterea Maicii Domnului" CAMARZANI

   In anul 1863, boierul Emanoil Mortun a construit o biserica de mir pe mosia sa din satul Camarzani, incinta conacului. Biserica construita a avut hramul Sfantului Gheorghe si era lacas de inchinare doar pentru familia boiereasca. In partea de nord a bisericii se afla astazi mormantul ctitorului si al altor membri ai familiei sale.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in anul 1947, mosia boiereasca a fost expropriata, iar terenurile au fost impartite veteranilor din cel de-al doilea razboi mondial. Biserica a devenita filiala a bisericii din Ciumulesti-Gane.
   La rugamintea preotului, aici a fost infiintat un schit de calugari, care a apartinut din punct de vedere administrativ de manastirile Neamt, Slatina si Rasca. Primul egumen al schitului a fost ieromonahul Natan.
Schitul si-a incetat existenta ca urmare a Decretului nr. 410/1959, biserica schitului devenind biserica de mir, afiliata din nou parohiei din Ciumulesti-Gane. Ca preot a ramas protosinghelul Vichentie Bobeica, angajat pe post de paznic.
   De la ctitorire si pana azi, acest Sfant Lacas a avut de strabatut un drum anevoios, trecand succesiv prin diferite etape: biserica de curte boiereasca, biserica parohiala, schit de calugari, pentru ca, in cele din urma, sa-si implineasca "destinul", devenind manastire de maici.

 

Inscrieri la telefon: 0755.095193

DE RETINUT!

* Locurile se ocupa in ordinea inscrierii,
* Tinuta decenta la intrarea in manastire.