![]() |
Pret: 170 lei/pers.
Servicii incluse:
- însoțitor grup.
ITINERAR:
Iasi - Pascani - Gura Humorului - Campulung Moldovenesc - Manastirea “Inaltarea Domnului” Sihastria Raraului - Manastirea“Schimbarea la Faţă” Plutonita - Doroteia - Manastirea „Schimbarea la Fata” Slatina - Manastirea " Nasterea Maicii Domnului" Camarzani - Pascani - Iasi.
IASI ora 7.00
- MANASTIREA “Inaltarea
Domnului si Acoperamantul Maicii Domnului” SIHASTRIA RARAULUI
Mănăstirea este ctitorita de către
domnitorul Petru Rareș, în anul 1538. Lăcașul sfânt se află pe Muntele Rarău. Potrivit legendelor, aici a fost
o sihăstrie înființată de cuviosul Sisoe, spre sfârșitul secolului al XV-lea. Se mai spune că, după anul 1538, când Petru Rareș a fost schimbat de la domnie, soția sa, Elena, împreună cu copiii, s-au ascuns în Rarău, fiind ocrotiți de călugări. Drept mulțumire, voievodul le-a înălțat o biserică în locul celei
vechi și astfel a luat ființă Schitul Rarău, în fosta
sihăstrie Dodu.
Tradiția locului mai
spune că în același an 1541, în cea de-a
doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-ar fi lăsat mai sus în munte soția, fiul și o parte din avere. Se spune ca
oamenii locului i-ar fi spus de atunci Todirescului „Rarău” (de la numele domnitorului), iar stâncile care au ajutat-o pe doamna să scape cu viață au fost numite „Pietrele Doamnei”.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul,păstrată în biserica centrală a Mănăstirii Sihăstria
Rarăului, nu este singura icoană făcătoare de minuni găzduită de mănăstire.
Astfel, aici se mai află încă șapte icoane făcătoare de
minuni, care aduc vindecare și alinare celor bolnavi și suferinzi. Printre ele se numără și icoana Sfântului Ioan Teologul, ocrotitorul mănăstirii. Icoana
Sfântului Ioan Evanghelistul se află în biserica nouă a mănăstirii.
Parintele Ioan
Neagoe
Parintele Ioan Neagoe de la
Manastirea Rarau s-a nascut in data de 4 aprilie 1931, in localitatea
Ciocanesti, judetul Suceava.
Tanarul pe atunci Neagoe a urmat mai intai cursurile Scolii primare, iar mai
apoi pe cele ale Liceului Dragos Voda, ambele din localitatea Campulung.
Terminand liceul, Neagoe isi va indrepta pasii spre Scoala de Aviatie, de unde
isi dorea sa iasa pilot, insa o boala foarte dureroasa la coloana vertebrala
avea sa-l impiedice a-si implini dorinta.
Tanarul, iubitor de cele sfinte inca
din copilarie, a mers mai apoi la Manastirea Vladimiresti, din judetul Galati,
unde slujea, pe atunci, parintele Ioan Iovan. In urma rugaciunilor si slujbelor
facute de parintele Ioan, tanarul Neagoe avea sa se vindece de boala sa cea
grea. Minunea avea sa-l faca pe acesta sa renunte la armata si sa imbratiseze
cu toata puterea dorinta de a-I sluji lui Dumnezeu toata viata.
Dupa o scurta perioada, Neagoe va
reveni la parintele Ioan Iovan, spre a lua sfatuire si binecuvantare de a merge
la manastire. "Tu vrei sa te faci calugar, nu-i asa?! Bun lucru ai
hotarat, Neagoe, dar sa stii ca sunt multe piedici in calea mantuirii. Dumnezeu
sa-ti ajute!"
Avand binecuvantarea parintelui,
Neagoe a mers la Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, din Sibiu, unde s-a
nevoit vreme de jumatate de an. Dorind o viata mai linistita, tanarul Neagoe se
va indrepta spre Manastirea Rarau, din judetul Suceava.
Parintele staret Daniil l-a trimis pe
Neagoe sa studieze Teologia, spre a fi randuit preot, insa acesta nu a
ascultat, zicand aceluia: "Eu am venit sa ma fac monah, nu preot."
Dupa trei ani petrecuti la Manastirea Rarau, el va pleca la Manastirea Slatina,
ca magazioner, unde se va imbolnavi insa de meningita cronica, inteleasa ca rod
al neascultarii sale de inteleptul staret Daniil.
Fiind denuntat insa pentru credinta
sa, Neagoe a fost arestat si, vreme de cinci luni, a stat in celulele
Securitatii, in Suceava, o luna la Jilava si aproape doi ani la Aiud. Dupa
eliberare, el a mers la Catedrala Ortodoxa din Timisoara, apoi ca preot celibatar,
la biserica ortodoxa din localitatea Razmaresti, aproape de Lugoj; aici,
parintele Ioan va sluji vreme de sase ani. Mai apoi, el va fi trimis la
biserica din Vorona, din Moldova, iar apoi in localitatea Icuseni, unde va
ridica o biserica in numai un an si jumatate.
Intalnindu-l pe parintele Ioan, P.S.
Pimen i-a spus: "Tu trebuie sa te duci la manastire, unde ti-ai dorit sa
fii! Du-te la Moldovita." Dupa o vreme petrecuta in Manastirea Moldovita,
ca preot duhovnic, parintele Ioan va merge la Manastirea Neamt.
Dupa anul 1989, s-a hotarat ridicarea
unei manastiri, la Sihatria Raraului; aceasta misiune avea sa-i fie
incredintata tot parintelui Ioan. Abia in anul 1992, poiana sihastriei avea sa
fie curatata, spre a se ridica din nou vechea manastire. In data de 16 august
1994, biserica sihastriei avea sa fie si ea sfintita.
- MANASTIREA “ Schimbarea la Faţă" PLUTONITA-DOROTEIA
Ctitorită de doi vestiţi
sihaştri, Dorotei şi Pluton, de la Mănăstirea Voroneţ, la început ca două
chilii din lemn. Spre jumătatea sec. al XVII-iea, înmulţindu-se ucenicii
acestor sihaştri, s-au răspândit cu chiliile prin toate pădurile zonei.
Construind o mică bisericuţă
din lemn în vatra satului de astăzi Doroteia, sihaştrii şi-au urmat firul
vieţii duhovniceşti până prin sec. al XVIII-iea. Opresiunea Imperiului
austro-ungar, desele năvăliri şi războaie, exploatarea pădurilor şi obcinilor
Bucovinei au făcut ca sihaştrii să se împuţineze şi să trăiască tăinuiţi şi
neştiuţi de nimeni. Regimul comunist a contribuit grav la uitarea acestei
tradiţii duhovniceşti. în 1997 ctitorii Rusu Gavril, Rusu Vasile, Rusu Victor,
Gemănaru Gheorghe, Bălan Constantin şi alţii plini de râvnă duhovnicească au
donat poiana şi o parte din pădure pentru mănăstirea actuală, cu hramul
Schimbarea la Faţă, şi pentru un paraclis cu hramul voievozilor Mihail şi
Gavriil, precum şi pentru un corp de chilii.
- MANASTIREA „Schimbarea la Fata” SLATINA
Manastirea, avand hramul "Schimbarea la Fata", este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu si intra, prin valoarea ei, in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale.
Aceasta manastire, in unicitatea ei, seamana totusi cu celelalte mari manastiri din zona: Manastirea Probota, Manastirea Dragomirna, Manastirea Sucevita, Manastirea Moldovita, Manastirea Neamt si Manastirea Secu.
Zidurile groase de piatra si biserica masiva, tot din piatra, stau falnice de peste veacuri.
Numele locului si al manastirii - Slatina - vine de la un izvor din apropiere, care scoate „slatina”, adica „apa sarata”, dupa cum se spune in zona. Cu timpul insa, izvorul a secat, iar locul si-a pastrat vechiul nume.
- Manastirea Slatina - scurt istoric
Istoria zidirii Manastririi Slatina se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un falnic paltin.
Eftimie, cronicarul domnesc oficial din acea vreme, arata ca zidirea Manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminat in a doua lui domnie, in anul 1564.
Intr-o cronica a cronicarului Grigore Ureche se mentioneaza ca sfintirea Manastirii Slatina s-a facut de catre Mitropolitul Grigorie, la data de 14 octombrie 1558, fapt confirmat si de inscriptia din chenarul stemei Moldovei, asezata deasupra usii de intrare in pridvorul bisericii.
Alexandru Lapusneanu a ctitorit, in vremea domniilor sale, mai multe biserici si turnuri in Sfantul Munte Athos, motiv pentru care el a ramas pana astazi zugravit in tablourile votive ale unora dintre marile manastiri athonite. In ultimul sau an de viata (+1568) Alexandru Lapusneanu s-a calugarit la Manastirea Slatina, luand numele de Pahomie.
Manastirea Slatina a suferit mult, de-a lungul vremurilor, si a fost nevoie sa fie renovata si reparata in mai multe randuri. Printre ctitorii care au reparat-o si innoit-o, s-au aflat si urmatorii: Vasile Lupu, arhiereul Filaret Apamias (1821), mitropolitul Veniamin Costache (1826 -1828), mitropolitului Pimen al Moldovei (1932).
Cu fondurile de la stat, in perioada anilor 1955-1960, in manastire s-au executat insemnate lucrari de restaurare si reparatii la biserica, la corpul de chilii si in paraclis. Importante lucrari de intretinere au fost facute si intre anii 1968-1979, cand s-au reparat si turnurile de la poarta si clopotnita, in partea sudica a incintei, iar pe vechile temelii s-a construit un corp nou de chilii, o cladire mare cu etaj si cerdacuri, in intregime acoperita cu tabla.
Locasul monahal a inaltat rugaciuni, slujbe si privegheri aproape neincetat, de-a lungul vremii. La mareata Manastire Slatina a existat o obste puternica de calugari pana in anul 1960, cand s-a pus in aplicare decretul 410/1959, calugarii fiind alungati. Viata monahala din Slatina a fost reluata in anul 1962, cand aici a venit o obste de maici.
- Manastirea Slatina - arhitectura
Intrarea in incinta manastirii se face dinspre rasarit, pe o alee asfaltata, marginita de randuri de brazi falnici, martori ai atator vitejii si fapte de credinta, precum si pe o alee ce vine dinspre sosea, prin partea de vest. Ambele intrari se fac prin turnuri cu gang.
Turnul dinspre rasarit este construit din caramida, iar cel din vest, din bolovani de piatra. Accesul in incinta se face pe alei largi, pavate cu placi de piatra, marginite de straturi cu flori si peluze cu iarba. Incinta este inconjurata de un zid puternic, care are in cele patru colturi cate un turn de aparare. Zidurile groase si inalte de 8-10 metri, din bolovani de piatra, au creneluri pentru lupta.
Biserica cea mare din Manastirea Slatina este una dintre cele mai mari din Moldova, fiind construita in plan triconc alungit, potrivit traditiei arhitecturii moldovenesti, dar si a Bisericii
Ortodoxe. Spatiul interior al bisericii este impartit, dupa traditie, in pridvor, pronaos, incaperea mormintelor (gropnita), naos si altar.
In biserica se patrunde prin doua usi ale pridvorului, dispuse de o parte si de alta a bisericii, inspre sud si inspre nord. La ferestre si la usa de intrare in pronaos se observa elemente arhitecturale gotice, prezente in gandirea vremii zidirii bisericii.
Pronaosul bisericii a fost impartit in doua de un arc transversal, pavimentul fiind realizat din marmura alb-roz. Intre naos si pronaos, biserica a avut obisnuita camera a mormintelor (gropnita) care a fost inlocuita la inceputul secolului al XIX-lea, inlaturandu-se peretele despartitor.
Deasupra naosului se afla o turla mareata, care prezinta particularitatea de a avea si la interior ocnite dispuse pe un singur rand, sub nivelul ferestrelor. Catapeteasma care acopera Sfantul Altar, restaurata in anul 1828, este sculptata in intregime in lemn de stejar, fiind masiva, cu o foarte frumoasa impodobire, in special in partea inferioara. Sfantul Altar, foarte spatios, este luminat de o fereastra mare, asezata la rasarit.
Fatadele bisericii au, de jur-imprejur, ocnite pe un rand. Doar pe peretele vestic al pridvorului sunt doua randuri de ocnite. Pe fiecare parte a fatadelor sunt cate trei stalpi masivi, contarforturi si, in plus, cate unul la colturile dinspre sud si nord ale pridvorului.
Pictura veche a bisericii, lucrata in secolul al XVI-lea, realizata de zugravi necunoscuti din Moldova, din pricina incendiilor prin care a trecut biserica, s-a distrus, iar aceea din anul 1828 a fost in intregime refacuta, asa cum arata inscriptia de la intrarea in pronaos.
Tabloul votiv, zugravit pe peretele nordic al bisericii, in interiorul pronaosului, langa usa de intrare, il prezinta pe domnitorul Alexandru Lapusneanu, impreuna cu familia domneasca.
Frumos ornamentate si inscriptionate, lespezile funerare din gropnita marcheaza mormintele domnitorului Alexandru Lapusneanu, al doamnei Ruxandra, precum si ale celor doua fiice, Teofana si Teodora.
Clopotnita masiva, din zid de bolovani de piatra, se afla la o distanta de 30 metri, in coltul
de nord-vest al patrulaterului constructiilor. Palatul Domnesc, construit dupa anul 1558, este un pretios exemplar de arhitectura laica, unde se evidentiza influenta Renasterii transilvanene. Acesta se pastreaza si astazi in forma originara si adaposteste exponatele muzeului, manuscrise, carte veche si icoane.
Intr-una dintre chiliile de la Manastirea Slatina, cronicarul Isaia a scris un cronograf, pana la anul 1425. Tot aici a fost scrisa si o versiune a „Letopisetului”, de la Manastirea Putna.
Ctitorul manastirii a infiintat in incinta o scoala de muzica si o biblioteca cu carti si manuscrise de valoare. In anul 1842, mitropolitul Veniamin Costache a talmacit aici mai multe carti bisericesti. La jumatatea secolului al XlX-lea, in Manastirea Slatina a functionat o scoala pentru pregatirea clericilor.
- MANASTIREA
"Nasterea Maicii Domnului" CAMARZANI
In anul 1863, boierul Emanoil Mortun
a construit o biserica de mir pe mosia sa din satul Camarzani, incinta
conacului. Biserica construita a avut hramul Sfantului Gheorghe si era lacas de
inchinare doar pentru familia boiereasca. In partea de nord a bisericii se afla
astazi mormantul ctitorului si al altor membri ai familiei sale.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in anul 1947, mosia boiereasca a fost
expropriata, iar terenurile au fost impartite veteranilor din cel de-al doilea
razboi mondial. Biserica a devenita filiala a bisericii din Ciumulesti-Gane.
La rugamintea preotului, aici a fost
infiintat un schit de calugari, care a apartinut din punct de vedere
administrativ de manastirile
Neamt, Slatina si Rasca. Primul egumen al schitului a fost
ieromonahul Natan.
Schitul si-a incetat existenta ca urmare a Decretului nr. 410/1959, biserica
schitului devenind biserica de mir, afiliata din nou parohiei din
Ciumulesti-Gane. Ca preot a ramas protosinghelul Vichentie Bobeica, angajat pe
post de paznic.
De la ctitorire si pana azi, acest
Sfant Lacas a avut de strabatut un drum anevoios, trecand succesiv prin
diferite etape: biserica de curte boiereasca, biserica parohiala, schit de
calugari, pentru ca, in cele din urma, sa-si implineasca "destinul",
devenind manastire de maici.
Inscrieri la telefon: 0755.095193
DE RETINUT!
* Tinuta decenta la intrarea in manastire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu