16 martie - Manastirea Bujoreni, Alexandru Vlahuta,...

Manastirea Bujoreni

Pret:  150 lei/pers. 

ITINERAR:
Iasi – Vaslui – Manastirea “Izvorul Tãmãduirii" Bujoreni, Sfanta Liturghie – Manastirea "Nașterea Maicii Domnului“ Alexandru Vlahuta – Manastirea “Sfantul Prooroc Ilie Tezviteanul” Floresti – Manastirea "Stefan cel Mare si Sfant" Miclesti – Iasi.

Inscrieri la telefon: 0755.095193

Iasi ora 7.00
- Manastirea “Izvorul Tãmãduirii" Bujoreni
SFANTA LITURGHIE
Prima atestare documentara a Manastirii Bujoreni dateaza din 27 martie 1602, dar putem presupune ca a existat o viata monahala anterioara acestei date. 
Prima atestare documentară a M-rii Bujoreni dateaza din 27 martie 1602 dar putem usor presupune ca a existat o viată monahală anterioară acestei date. Mănăstirile Recea si Bujoreni sunt legate cu legenda si adevarul, prin gasirea în chip minunat a Icoanei Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. La venirea turcilor în Moldova, călugării de la Recea au îngropat odoarele si au ascuns în padure icoana ferecată în argint a Maicii Domnului. Schitul a fost ars si pustiit, vietuitorii s-au risipit si despre icoana nu s-a mai stiut nimic, mai bine de o suta de ani. Un oarecare Ion Bretcanu, mocan, se opreste cu turmele la Silistea Bretcanii, la un kilometru de M-rea Bujoreni. Venise de la munte alături de alti mocani să-si vândă produsele la câmpie, ca în fiecare an. Dupa o zi de târg uită sa lege măgarii care purtaseră poverile la vânzare. Când să împartă banii, ciobanii au vazut că lipsea chiar măgarul care avea punga cu 3000 de galbeni obtinuti din produse. Cu ajutorul pădurarului au gasit măgarul îngenunchiat în fata unui stejar si a trei luminite asezate în formă de cruce. Într-o scorbura a stejarului au gasit icoana Maicii Domnului ascunsa de calugari pentru a nu fi profanata. Ion Bretcanu a hotarât ca banii sa fie folositi pentru construirea unui Sfânt Lacas din lemnul stejarului. Nevoit sa se întoarca acasa, a încredintat împlinirea acestei ctitorii padurarului Iftimie care apoi s-a calugarit luându-si numele de Pahomie. Trunchiul Stejarului a devenit Sfânta Masa în M-rea Bujoreni, pe atunci Schitul Măgarului.
Dupa ridicarea bisericii s-a întemeiat un schit cu obşte de călugari. Cu timpul biserica s-a degradat şi la începutul secolului al XVIII-lea a fost renovată de Gavriil Conache, care a întarit-o. În anul 1840 Iermonahul Ioanichie Costache (hatmanul Ioan, înainte de calugarie), a construit o biserica mare din zid de caramidă, care este folosită şi azi. Dupa construcţia bisericii din zid, schitul a fost transformat în mănăstire pentru maici.
Astăzi, la nord de naos, se afla mormântul stareţei Zaneta Vlasie (+ 29 iunie 1914), iar la sud de altar se află mormintele a doua maici decedate, una la 1914, alta la 1950. Viaţa monahală a durat pâna în 1960, când maicile au fost alungate din mănăstire.
Din 1993 mănăstirea a fost deschisă pentru monahi.

 Manastirea "Nașterea Maicii Domnului“ Alexandru Vlahuta

Manastirea “Sf.Ierarh Nicolae”  este rodul initiativei parintelui IUSTIN PARVU de la manastirea Petru – Voda. Pe data de 06.05.2002 a avut loc sfintirea locului de manastire, intr-o slujba arhiereasca deosebita, oficiata de catre PS IOACHIM episcop al Husilor.

 
- Manastirea “Sfantul Prooroc Ilie Tezviteanul” Floresti
Mănăstirea Floreşti a fost înfiinţată în anul 1590 de către vornicul Ţării de Sus, Cârstea Ghenovici şi jupâneasa sa Anghelina. În anul 1686, Gavriliţă Costache, vornicul Ţării de Jos, nepot al lui Cârstea Ghenovici, începe o nouă construcţie, dar murind, aceasta este terminată de fiii săi, Vasile Costache, vornicul cel mare, Antioh Jora, hatmanul, şi Lupu Costache, vel-vistiernicul, în anul 1694, 20 iulie, precum arată pisania bisericii. Pictura a aparţinut zugravului Mihail. Cutremurele din anii 1738 şi 1802 au afectat greu construcţia şi Mitropolitul Veniamin Costache este nevoit să o închine mănăstirii Esfigmenou din Muntele Athos. Arhimandritul Nil, egumenul grec (1843-1863) al acestei mănăstiri, începe construcţia marii biserici şi a clopotniţei pe la 1843-1844.
Palatul Egumenesc este construit în anul 1858, iar în 1881 devine spital rural. În urma secularizării averilor mănăstireşti, egumenul Nil pleacă la Muntele Athos şi biserica rămâne neterminată. În 1873 se aprobă reînceperea lucrărilor după studiile arhitectonice ale arhitectului Burelli. Lucrările reîncep în 1879 şi se termină în 1883. A fost sfinţită la 20 iulie 1883 de Arhimandritul Nectarie Tomescu; La 1893 biserica „Sfântul Ilie“ este declarată biserică de mir. În 1901 a căzut plafonul din tencuială pe şipci al bisericii, aşa că este reparată, punându-i-se un nou plafon din scânduri. Se tencuieşte şi se zugrăveşte în interior şi exterior. Tot acum se acoperă clopotniţa şi se instalează clopotele. Cafasul şi pictura în altar se realizează o dată cu reparaţiile generale ale bisericii, în anul 1936. Din cauza cutremurului din 1940 s-a dărâmat parţial frontonul, s-a fisurat semicalota altarului şi s-au deteriorat turnuleţele. S-au făcut reparaţii în 1946, acum înlăturându-se frontonul de pe faţada de apus a bisericii. Palatul stăreţiei a fost preluat în 1980 de Ministerul de Interne, fiind instalat în el spitalul rural Floreşti.
Din 1991 au început și lucrările de consolidare și de restaurare, prin grija ieromonahului Iezechiel Ariton, lucrări care se desfășoară și astăzi, cu mare greutate, întrucât fondurile pentru restaurarea unui important lăcaș de patriomoniu al județului, nu sunt niciodată suficiente.
Mormantul parintelui Irineu.
- Manastirea "Stefan cel Mare si Sfant" Miclesti
 A luat fiinta dupa 1990, prin bunavointa a doi monahi intorsi in locurile natale, Andrei de la Schitul Icoana, Neamt si Haralambie de la Manastirea Slatina. Constructia bisericii de la Manastirea Stefan cel Mare si Sfant – a inceput in anul 1993. Paraclisul a fost sfintit in 1996 de catre PS loachim Bacauanul.
Cele trei cruci de pe Movilă pot avea multiple explicații, reprezentând fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii românești.
Femeia din bronz, care cântărește câteva zeci de tone, este simbolul Daciei Traiane, prezentată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând diabolicul act Ribentrop-Molotov privind cedarea Basarabiei, uitându-se spre harta Moldovei cu cetățile de pe malul Nistrului: Hotin, Soroca, Orhei,Țighina, Cetatea Albă și Chilia, visând și nădăjduind reîntregirea neamului românesc.

 

DE RETINUT!

* Locurile se ocupa in ordinea achitarii avansului de cel putin 70 lei si diferenta cu 7 zile inainte de data plecarii;

* Tinuta decenta la intrarea in manastire.