17 mai - Vaslui -Tanacu

 

Obiective

Manastirile: Stefan cel Mare, Tanacu, Biserica Domneasca Vaslui, Fastaci, Malinesti

Iasi - ora 7.00

- Mănăstirea „Sfântul Ştefan cel Mare” 

Organizarea vieții monahale aici a început spre sfârșitul anului 1995, la inițiativa părintelui arhimandrit Ștefan Gușă, care a obținut avizele necesare pentru ridicarea unui complex monahal în apropierea rezervației floristice naturale.

La începutul anului 1996, Episcopul Gherasim Putneanul, Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Apostol Toma”. La un an distanță, chiar în ziua hramului, Episcopul Ioachim Mareș al Hușilor a sfințit biserica de lemn. Distrus în urma unui incendiu pornit de la un scurtcircuit, lăcașul a fost refăcut integral, tot din lemn, fiind sfințit în anul 2007, de Episcopul Ioachim Mareș al Hușilor.

Tot atunci, la 21 mai 2007, s-a pus piatra de temelie pentru biserica de zid, închinată ocrotitorului mănăstirii. Pictată și înzestrată cu toate cele necesare cultului divin, a fost sfințită în anul 2017, de către un sobor de ierarhi, condus de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

- Mănăstirea „Sfânta Treime” Tanacu - Sfanta Liturghie

  Schitul a fost înființat în anul 1999, cu binecuvântarea Episcopului Ioachim Mareș al Hușilor, cu obște de monahi. Ctitori ai lăcașului de cult au fost soții Gheorghe și Doina Anton-Georgescu, iar terenul a fost pus la dispoziție de Lucrările de construcție la paraclisul cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” au fost începute la 1 august 2000, fiind finalizate în mai puțin de o lună de zile. Tot atunci a fost sfințit locul pentru biserica de zid, în formă de cruce, cu pridvor închis, având hramul „Sfânta Treime”.

Cei nouă monahi care viețuiesc aici împletesc rugăciunea cu munca, străduindu-se să insufle locului parfumul duhovnicesc ce stăruie ca amintire a vechii vetre monahale, despre care se spune că a existat în acest loc. 

- Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" Vaslui

 Cunoscută și ca Biserica Domnească, este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare  și a fost construita în mai puțin de cinci luni, 27 aprilie - 20 septembrie 1490. Ea a avut rolul de paraclis al Curții Domnești din Vaslui. Avariată de cutremure, a fost reconstruită din temelie în anul 1820.

- Manastirea ”Sfantul Nicolae” Fastaci 
Prima biserică a fost ctitorită în secolul al XVII-lea de familia Palade. Actuala biserică a fost zidită de Voievodul Mihail Racoviţă în anul 1721 (în a treia sa domnie între 1715-1726). Arhimandritul Ioasaf Blându a construit în 1834 clădirea stăreţiei şi chiliilor, clopotniţa şi zidul înconjurător. În 1850-1851 arhiereul Chirii Simachi, a renovat biserica punându-i acoperiş nou din tablă, pardoseală de marmură, o nouă catapeteasmă şi pictând-o. Tototdată a înzestrat-o cu odoare şi veştminte. O mare furtună declanşată în 1881 a rupt acoperişul, care a fost refăcut cu bani de la stat. Implicarea statului în reparaţiile bisericii duce la concluzia că după secularizarea averilor mănăstireşti si plecarea călugărilor greci în 1864, a devenit biserică de mir. Dependinţele mănăstirii s-au ruinat în 1918, dar statul le-a reparat şi a adus aici un orfelinat.
Cutremurul din 1940 a fisurat zidurile bisericii şi statul alocă din nou fonduri, în 1967, pentru reparaţii. Reparaţiile au durat până în 1977, în acest timp făcându-se şi o nouă pictură.
După 1990 mănăstirea a fost reînfiinţată ca mănăstire de călugări, dar după 1993 a devenit mănăstire de maici.
- Manastirea “Acoperamantul Maicii Domnului” Malinesti
Actuala biserică a mănăstirii există din 1826, dar înainte de aceasta, pe parcursul a mai multor secole, au existat mai multe biserici din lemn. A fost schit pentru călugări până la secularizarea averilor mănăstireşti în 1864. După această dată a fost biserică de mir. Cu timpul biserica parohială a ajuns în stare de ruină. Între anii 1925 şi 1928 a fost renovată cu ajutorul financiar al familiei mareşal Prezan. După renovare devine schit de călugăriţe. Aici maicile aveau ţesătorie, confecţionând pânză din bumbac şi au avut şi atelier de covoare. Pe lângă schit a funcţionat o şcoală de cântăreţi bisericeşti. După 1959, ca urmare a decretului 410, schitul a fost desfiinţat şi s-a reînfiinţat în 1990 cu obşte de călugări. Obştea, condusă la început de Visarion şi apoi de prot. Filip Mercaş, a reuşit să ridice două clădiri pentru chilii şi să facă o clădire pentru gospodăria anexă.
Odorul cel mai de preţ al mănăstirii
Mănăstirea Mălinesti este una dintre cele mai cunoscute din eparhia Huşilor şi datorită icoanei Maicii Domnului, despre care se spune că este făcătoare de minuni. Icoana de la Mălineşti, la fel ca şi cele de la Mănăstirea Bujoreni sau Mănăstirea Floreşti, atrage, an de an, un număr impresionant de pelerini, dornici să găsească sprijin în puterea divină. Numită şi "Tânguirea Maicii Domnului", icoana de la Mălineşti, spre deosebire de alte reprezentări, o înfăţişează pe Fecioara Maria ţinând-L în palmă şi privindu-L îndurerată pe Mântuitorul Iisus Hristos, răstignit pe cruce.

Preţul: 140 lei – grup 50 persoane;
           150 lei – grup 30 persoane;
           160 lei – grup 20 persoane;
Daca grupul este mai mic de 17 persoane, pelerinajul se amana.
Preţul include: transport cu autocar, microbuz, clasificat, ghid. Nu include mesele si cheltuielilie personale!
Locurile se ocupa in ordinea achitarii avansului sau a inscrierii!

 

          Viorica Melica – 0755095193