PRET: 860 lei
Servicii
incluse:
- transport autocar;
- cazare la hotel 3* în camere duble;
- mic dejun;
- însoțitor grup.
- cazare la hotel 3* în camere duble;
- mic dejun;
- însoțitor grup.
Nu sunt incluse in pret:
- intrărea in Cetatea Soroca;
- cheltuielile personale;
- mesele netrecute în program.
- intrărea in Cetatea Soroca;
- cheltuielile personale;
- mesele netrecute în program.
IASI - Ora 6.00
ZIUA 1.
- Manastirea „Nasterea
Maicii Domnului” Raciula
Manastirea Raciula a fost infiintata in anul 1797, de catre doi frati, Andrei si Ioan Rosea, preoti din satul Pascani. Mosia pe care s-a construit manastirea a apartinut razesului Lupu Stratan.
- Manastirea "Adormirea Maicii Domnului"Harbovat
Manastirea Harbovat a fost intemeiata in anul 1730 de catre boierul Constantin Carpuz.
La Mănăstirea Hîrbovăţ se păstrează şi vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului – „Gîrboviţa”, dăruită în anul 1790 de către soţia colonelului rus Nicolae Albaduev. Icoana făcătoare de minuni este îmbrăcată în argint aurit şi împodobită cu pietre scumpe care se află în biserica de iarna într-un chivot sculptat din lemn.
- Manastirea "Inaltarea Domnului" Harjauca
Data de intemeiere a manastirii variaza, iar, in privinta ctitorilor, nu se cunoaste cu exactitate cine a fost. Astfel, cercetatorul P. Crusevan sustine ideea ca edificiul ar fi fost intemeiat in anul 1740 de catre ieromonahul Varsanufie cu ajutorul unui boier pe nume Miculita. O a doua versiune spune ca lacasul de cult ar fi fost ridicat pe la 1750 de catre monahul Inochetie Sava.
- Manastirea "Sfanta Treime" Frumoasa
Numită iniţial „Frumuşica” după numele poienei în care a fost zidită –, Mănăstirea Frumoasa a fost întemeiată ca mănăstire de călugări, în toamna anului 1804, de către răzeşul satului Onişcani – Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) şi ieromonahii Serafim, Ioanichie şi Macarie de la Mănăstirea Neamţ, ucenici ai Sfântului Paisie Velicicovschi.
Prima atestare documentară a mănăstirii datează cu 10 iunie 1807, când 43 de răzeşi de pe moşia Bravicea au împroprietărit mănăstirea cu pământ.
Stareţul Benedict Lascăr
Din toamna anului 1818, vreme de 32 ani, stăreția Mănăstirii Frumuşica este încredinţată egumenului Benedict. Părintele Benedict găseşte Frumuşica cu 12 fraţi, cu o bisericuţă din lemn şi câteva căsuţe de nuiele în jurul ei, şi o lasă cu o biserică mare din piatră şi chilii împrejmuite cu zid, cu o gospodărie bine aranjată, cu şcoală duhovnicească pentru copiii preoţilor şi cu o bogată bibliotecă.
La Mănăstirea Frumoasa şi-a petrecut o parte din copilărie viitorul Mitropolit Iosif Naniescu. Născut la 15 iulie 1818 în satul Răzălăi-Bălți, Ioan Naniescu a rămas orfan de tată de la vârsta de doi ani. În anul 1928, mama lui Ioan – Teodosia – s-a hotărât să intre în monahism, iar tânărul Ioan a fost încredinţat unui frate al mamei sale – Teofilact, care era ierodiacon la Mănăstirea Frumoasa din Basarabia. Aici, tânărul Ioan a deprins primii paşi în viaţa monahală. În 1831, unchiul său, ierodiaconul Teofilact, a venit la Mănăstirea „Sfântul Spiridon” din Iaşi, de aceea l-a luat lângă sine şi pe tânărul Ioan, nepotul său.
Anii de frământări şi schimbări politice 1917-1918 au avut consecinţe şi asupra vieţii Mănăstirii Frumoasa. După Marea Unire din 1918 s-a înfăptuit reforma agrară, prin care moşia mănăstirii s-a redus considerabil.
În perioada interbelică mănăstirea a fost vizitată de episcopul Visarion Puiu, scriitorul Mihail Sadoveanu, mitropolitul Gurie Grosu şi de alte personalităţi ale timpului.
Din 28 octombrie 1938 Frumoasa a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în cadrul mănăstirii a fost înfiinţată școala pregătitoare pentru Institutul de călugărițe infirmiere din Chişinău.
În mai 1946 puterea sovietică, în comun acord cu episcopul Ieronim al Chişinăului, lichidează mănăstirea care nu-şi putea achita impozitele către stat. Până în 1994, în mănăstire au activat pe rând un orfelinat, o şcoală internat pentru copii surdo-muţi, o colonie-penitenciar pentru minore și o şcoală specială pentru copiii alienaţi mintal.
Reactivarea mănăstirii
În septembrie 1994, Frumoasa a fost reactivată ca mănăstire de călugări de către ieromonahul Vasile Ciobanu (egumen între anii 1994-2000).
Din 27 decembrie 2005, mănăstirea a fost reorganizată în aşezământ monahal pentru maici, sub stăreția maicii Benedicta Mura.
Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Rudi, construită între 1770 și 1777, este unică în Basarabia prin stilul său arhitectural moldovenesc medieval. Această biserică reprezintă o raritate, fiind una dintre puținele clădiri care păstrează caracteristicile arhitecturale din perioada domniei lui Ștefan cel Mare.
Mănăstirea și-a reluat activitatea abia peste 75 de ani, în 1921 la insistența episcopului de Hotin Visarion Puiu. Prima restaurare a bisericii „Sfînta Treime” a fost făcută în anul 1925. Între anii 1930-1935 aici a fost ridicată o școala de teologie.
În 1940 mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice. Pînă în anii `90 ai secolului XX aici a funcţionat o casă de copii, apoi un sanatoriu pentru copiii. În 1992, după renovare, mănăstirea şi-a redeschis porţile pentru călugări, iar în 1999, la Rudi au revenit călugăriţele.
- CETATEA SOROCA
Construită inițial în secolul al XV-lea, Cetatea Soroca a fost ridicată din ordinul domnitorului Ștefan cel Mare ca parte a unui sistem de apărare menit să protejeze granițele de nord-est ale Moldovei. La început, fortificația era din lemn și avea rolul de a controla unul dintre cele mai importante vaduri de trecere peste Nistru. Acest punct strategic era esențial pentru comerț, dar și pentru apărarea împotriva incursiunilor tătarilor și altor invadatori.
Cetatea Soroca se distinge prin arhitectura sa circulară unică, o caracteristică rar întâlnită în Europa de Est. Construită din piatră masivă, cetatea are un diametru de aproximativ 30 de metri și este fortificată cu cinci turnuri masive, dintre care patru sunt dispuse simetric în jurul turnului principal de la intrare. Acest design ingenios a fost realizat pentru a permite o apărare eficientă, oferind vizibilitate completă asupra zonei înconjurătoare și reducând punctele vulnerabile în fața atacurilor.
Începând cu secolul XX, Cetatea Soroca a fost recunoscută ca un important monument istoric și a fost inclusă în programele de conservare și restaurare. În perioada sovietică, autoritățile au început lucrări de restaurare pentru a păstra structura originală a cetății și pentru a o transforma într-un obiectiv turistic de importanță națională.
Cazare: Hotel 3* Soroca
ZIUA 2.
Ora 8.00 - Mic dejun
- Manastirea “Inaltarea Domnului” Japca.
Conform legendei, fondatorul manastirii din Japca a fost ieromonahul Izechiil, originar din Lvov, care a calatorit prin Basarabia. In anul 1693 are un donator de mosie, Ioan Turba, consemnat intr-o judecata din secolul al XVIII-lea. Traditia manastireasca si unele izvoare il considera drept prim intemeietor al manastirii rupestre pe calugarul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfarsitul secolului al XVII-lea.
- izvor cu apa tamaduitoare,
- Manastirea “Sfanta Treime” Saharna
Una dintre cele mai vechi asezaminte monahale din Moldova si cuprinde doua manastiri, - una rupestra ”Bunavestire” si “Sf. Treime”.
Istoria manastirii rupestre se cunoaste foarte putin, nestiindu-se data precisa a intemeierii si cine sunt intemeietorii. Manastirea terestra, fiind o ctitorie calugareasca, a fost intemeiata in anul 1776 de catre Schimonahul Vartolomeu Ciungu (1739-1798). -
Icoana facatoare de minuni,
- un izvor cu apa tamaduitoare (cine doreste sa intre sa aiba o camasa noua sau curata).
- moaste ale Sfintilor din Lavra Pecerska, a Sfantului Serafim de Sarov, a Cuv. Macarie, a Sfintei Mucenite Varvara, - urma piciorului stang a Maicii Domnului.
- Manastirea rupestra „Adormirii Maicii Domnului” Tipova
Manastirea rupestra Tipova este situata pe malul drept al Nistrului, in apropierea satului cu acelasi nume din raionul Rezina, judetul Chisinau. Schitul Adormirii Maicii Domnului de la Tipova - Biserica rupestra din Tipova - construit prin secolele XVI-XVII si restaurat in anul 1756, reprezinta un ansamblu complicat arhitectural. Primele incaperi ale schitului au fost construite mai la nord de actuala manastire, intr-o stanca, pe deasupra unui mal abrupt.
Asezarea bisericutei de la Tipova era una strategica in lupta cu patimile cat si cu lumea. Astfel, linistea naturii de aici ii ajuta pe calugari in lucrarea lor duhovniceasca, iar prapastia ce marginea asezarea ii apara de atacurile dusmanilor. Cu timpul, calugarii s-au mutat mai spre varful muntelui.
Probabil cel mai exceptional ansamblu monastic rupestru din Moldova, cel de la Tipova, este considerat si unul dintre cele mai mari din Europa. Acest lucru se datoreaza faptului ca ansamblul este constituit in mai multe nivele si se intinde pe o suprafata destul de mari, iar pe timpuri schiturile manastirii adunau peste 700 de calugari. Sute de chilii calugaresti se afla in imprejurimi.
Comunitatea monahala de aici a fost creata cu mult inainte de fondarea Statului feudal moldovenesc. Se considera ca unele chilii au fost sapate in malul stancos al Nistrului inca din secolele X-XII. Aceasta manastire a stat straja la hotar si era un semnalizator in cazurile navalirii barbarilor ce veneau din stepa ucraineana.
Manastirea este zidita pe varful unor stanci abrupte, deschizand o priveliste fermecatoare a luncii fluviului Nistru, fiind situata la 100 de metri deasupra nivelului apei.
Manastirea Tipova este sapata in rocile calcaroase. Primele incaperi ale scitului au fost construite mai la nord de actuala manastire, intr-o stanca, pe deasupra unui mal abrupt. Mesterii populari anonimi tineau cont de relieful localitatii, straduindu-se sa transforme colosul de piatra intr-o compozitie arhitecturala subordonata unei conceptii artistice.
Cele peste 20 de incaperi sunt unite intre ele prin scari si galerii interioare, de trecere si legatura. Impresionaza mai ales biserica Adormirii Maicii Domnului, care e destul de spatioasa, fiind de tip bazilical si avand peretii tencuiti, calota semisferica boltita imitand cerul.
Dupa ce vremurile s-au mai linistit, monahii au iesit deasupra malului, intemeind schitul cu gospodaria de astazi, indeosebi dupa 1756, cand pamantul schitului a fost daruit de catre Radu Racovita manastirii Dobrovat din judetul Vaslui.
La 1776 schitul a fost reinnoit de monahul Bartolomeu, intemeietorul manastirii Saharna, care, gasindu-l parasit, i-a reparat chiliile si biserica si a reinceput slujbe in ea. Acest an 1776 este recunoscut drept anul prosperarii, cand manastirea incepe sa se extinda. Biserica rupestra a fost divizata in spatii mari, separate prin coloane masive, au fost largite caile de acces si dispare functia ei primordiala, aceea de aparare.
Desfiintarea schitului are loc la anul 1842, cand tot pamantul ii este luat si trecut in grija manastirii Capriana, iar schitul alipit manastirii vecine Saharna de care depinde pana astazi.
Se spune ca in aceasta manastire domnitorul Moldovei Stefan cel Mare si Sfant s-a cununat cu sotia sa Maria Voichita. Si ca spiritul acesteia in forma unei doamne in alb poate fi vazut noaptea. Sau ca ar fi al fiicei acesteia - Marusca, care si-a gasit aici locul de odihna.
Manastirea, ocrotita de stanca milenara pe care se inalta, a servit moldovenilor secole la rand scut de aparare in lupta lor apriga pentru libertate si independenta. Manastirea-bastion, care a salvat atatea si atatea generatii de bastinasi de robia tataro-turceasca, e o expresie vie a memoriei poporului.
Manastirea a fost inchisa in 1949 si redeschisa in 1994, in prezent functionand.
- Manastirea “Nasterea Maicii Domnului“ Curchi
Unii cercetatori dateaza manastirea din vremea lui Stefan cel Mare, cand un vestit capitan, Dumitras Curtea, se calugareste si ajunge primul egumen al manastirii. Documentele, insa, dateaza manastirea pe vremea domnitorului Alexandru Ghica. Iordache Curchiu intemeiaza pe mosia sa razeseasca un schit de lemn cu hramul Sfantul Dumitru si se tunde aici in monahism, in anul 1773. In 1809 schitul devine manastire. Un fost ofiter din armata rusa, originar din Transilvania, pe nume Sabau se calugareste aici in anul 1810 si zideste biserica mare din piatra, cu hramul Nasterea Maicii Domnului, in 1844 se construieste biserica de iarna, cu hramul Sfantul Dumitru. In 1872 biserica Nasterea Maicii Domnului este rezidita, iar in 1909 in cimitirul manastirii se ridica o biserica cu hramul Tuturor Sfintilor. intre anii 1937-1938 se zideste o frumoasa biserica, cu hramul Sfantul Mare Ierarh Nicolae. In perioada sovietica bisericile sunt transformate in cluburi ori depozite, iar manastirea devine spital de psihiatrie. Cimitirul este nivelat, iar crucile distruse. In 1992 manastirea se redeschide, avand ca administrator pe parintele Ioan Vulpe. In 1995 se infiinteaza aici un Seminar Teologic Monahal si incepe repararea bisericilor. Printre ctitorii bisericii Nasterea Maicii Domnului se numara si MS Regele Minai al Romaniei. In manastire inca mai functioneaza spitalul de psihiatrie.
Manastirea Curchi figureaza pe listele monumentelor de arhitectura UNESCO. Din punct de vedere arhitectonic, este una dintre cele mai frumoase din Basarabia, pastrand aproape nealterat stilul moldovenesc
- Manastirea “Adormirea Maicii Domnului“ Butuceni
Datand din jurul veacului al X-lea, manastirea Butuceni, manastire rupestra din Basarabia, se pare ca a fost construita in anul 1675. Manastirea Butuceni a fost parasita in anul 1816, biserica rupestra ce o deservea ajungand sa fie folosita de sateni ca biserica de parohie
Cazare: Hotel 3* Chisinau
Manastirea Raciula a fost infiintata in anul 1797, de catre doi frati, Andrei si Ioan Rosea, preoti din satul Pascani. Mosia pe care s-a construit manastirea a apartinut razesului Lupu Stratan.
- Manastirea "Adormirea Maicii Domnului"Harbovat
Manastirea Harbovat a fost intemeiata in anul 1730 de catre boierul Constantin Carpuz.
La Mănăstirea Hîrbovăţ se păstrează şi vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului – „Gîrboviţa”, dăruită în anul 1790 de către soţia colonelului rus Nicolae Albaduev. Icoana făcătoare de minuni este îmbrăcată în argint aurit şi împodobită cu pietre scumpe care se află în biserica de iarna într-un chivot sculptat din lemn.
- Manastirea "Inaltarea Domnului" Harjauca
Data de intemeiere a manastirii variaza, iar, in privinta ctitorilor, nu se cunoaste cu exactitate cine a fost. Astfel, cercetatorul P. Crusevan sustine ideea ca edificiul ar fi fost intemeiat in anul 1740 de catre ieromonahul Varsanufie cu ajutorul unui boier pe nume Miculita. O a doua versiune spune ca lacasul de cult ar fi fost ridicat pe la 1750 de catre monahul Inochetie Sava.
- Manastirea "Sfanta Treime" Frumoasa
Numită iniţial „Frumuşica” după numele poienei în care a fost zidită –, Mănăstirea Frumoasa a fost întemeiată ca mănăstire de călugări, în toamna anului 1804, de către răzeşul satului Onişcani – Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) şi ieromonahii Serafim, Ioanichie şi Macarie de la Mănăstirea Neamţ, ucenici ai Sfântului Paisie Velicicovschi.
Prima atestare documentară a mănăstirii datează cu 10 iunie 1807, când 43 de răzeşi de pe moşia Bravicea au împroprietărit mănăstirea cu pământ.
Stareţul Benedict Lascăr
Din toamna anului 1818, vreme de 32 ani, stăreția Mănăstirii Frumuşica este încredinţată egumenului Benedict. Părintele Benedict găseşte Frumuşica cu 12 fraţi, cu o bisericuţă din lemn şi câteva căsuţe de nuiele în jurul ei, şi o lasă cu o biserică mare din piatră şi chilii împrejmuite cu zid, cu o gospodărie bine aranjată, cu şcoală duhovnicească pentru copiii preoţilor şi cu o bogată bibliotecă.
La Mănăstirea Frumoasa şi-a petrecut o parte din copilărie viitorul Mitropolit Iosif Naniescu. Născut la 15 iulie 1818 în satul Răzălăi-Bălți, Ioan Naniescu a rămas orfan de tată de la vârsta de doi ani. În anul 1928, mama lui Ioan – Teodosia – s-a hotărât să intre în monahism, iar tânărul Ioan a fost încredinţat unui frate al mamei sale – Teofilact, care era ierodiacon la Mănăstirea Frumoasa din Basarabia. Aici, tânărul Ioan a deprins primii paşi în viaţa monahală. În 1831, unchiul său, ierodiaconul Teofilact, a venit la Mănăstirea „Sfântul Spiridon” din Iaşi, de aceea l-a luat lângă sine şi pe tânărul Ioan, nepotul său.
Anii de frământări şi schimbări politice 1917-1918 au avut consecinţe şi asupra vieţii Mănăstirii Frumoasa. După Marea Unire din 1918 s-a înfăptuit reforma agrară, prin care moşia mănăstirii s-a redus considerabil.
În perioada interbelică mănăstirea a fost vizitată de episcopul Visarion Puiu, scriitorul Mihail Sadoveanu, mitropolitul Gurie Grosu şi de alte personalităţi ale timpului.
Din 28 octombrie 1938 Frumoasa a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în cadrul mănăstirii a fost înfiinţată școala pregătitoare pentru Institutul de călugărițe infirmiere din Chişinău.
În mai 1946 puterea sovietică, în comun acord cu episcopul Ieronim al Chişinăului, lichidează mănăstirea care nu-şi putea achita impozitele către stat. Până în 1994, în mănăstire au activat pe rând un orfelinat, o şcoală internat pentru copii surdo-muţi, o colonie-penitenciar pentru minore și o şcoală specială pentru copiii alienaţi mintal.
Reactivarea mănăstirii
În septembrie 1994, Frumoasa a fost reactivată ca mănăstire de călugări de către ieromonahul Vasile Ciobanu (egumen între anii 1994-2000).
Din 27 decembrie 2005, mănăstirea a fost reorganizată în aşezământ monahal pentru maici, sub stăreția maicii Benedicta Mura.
Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Rudi, construită între 1770 și 1777, este unică în Basarabia prin stilul său arhitectural moldovenesc medieval. Această biserică reprezintă o raritate, fiind una dintre puținele clădiri care păstrează caracteristicile arhitecturale din perioada domniei lui Ștefan cel Mare.
Mănăstirea și-a reluat activitatea abia peste 75 de ani, în 1921 la insistența episcopului de Hotin Visarion Puiu. Prima restaurare a bisericii „Sfînta Treime” a fost făcută în anul 1925. Între anii 1930-1935 aici a fost ridicată o școala de teologie.
În 1940 mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice. Pînă în anii `90 ai secolului XX aici a funcţionat o casă de copii, apoi un sanatoriu pentru copiii. În 1992, după renovare, mănăstirea şi-a redeschis porţile pentru călugări, iar în 1999, la Rudi au revenit călugăriţele.
- CETATEA SOROCA
Construită inițial în secolul al XV-lea, Cetatea Soroca a fost ridicată din ordinul domnitorului Ștefan cel Mare ca parte a unui sistem de apărare menit să protejeze granițele de nord-est ale Moldovei. La început, fortificația era din lemn și avea rolul de a controla unul dintre cele mai importante vaduri de trecere peste Nistru. Acest punct strategic era esențial pentru comerț, dar și pentru apărarea împotriva incursiunilor tătarilor și altor invadatori.
Cetatea Soroca se distinge prin arhitectura sa circulară unică, o caracteristică rar întâlnită în Europa de Est. Construită din piatră masivă, cetatea are un diametru de aproximativ 30 de metri și este fortificată cu cinci turnuri masive, dintre care patru sunt dispuse simetric în jurul turnului principal de la intrare. Acest design ingenios a fost realizat pentru a permite o apărare eficientă, oferind vizibilitate completă asupra zonei înconjurătoare și reducând punctele vulnerabile în fața atacurilor.
Începând cu secolul XX, Cetatea Soroca a fost recunoscută ca un important monument istoric și a fost inclusă în programele de conservare și restaurare. În perioada sovietică, autoritățile au început lucrări de restaurare pentru a păstra structura originală a cetății și pentru a o transforma într-un obiectiv turistic de importanță națională.
Cazare: Hotel 3* Soroca
ZIUA 2.
Ora 8.00 - Mic dejun
- Manastirea “Inaltarea Domnului” Japca.
Conform legendei, fondatorul manastirii din Japca a fost ieromonahul Izechiil, originar din Lvov, care a calatorit prin Basarabia. In anul 1693 are un donator de mosie, Ioan Turba, consemnat intr-o judecata din secolul al XVIII-lea. Traditia manastireasca si unele izvoare il considera drept prim intemeietor al manastirii rupestre pe calugarul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfarsitul secolului al XVII-lea.
- izvor cu apa tamaduitoare,
- Manastirea “Sfanta Treime” Saharna
Una dintre cele mai vechi asezaminte monahale din Moldova si cuprinde doua manastiri, - una rupestra ”Bunavestire” si “Sf. Treime”.
Istoria manastirii rupestre se cunoaste foarte putin, nestiindu-se data precisa a intemeierii si cine sunt intemeietorii. Manastirea terestra, fiind o ctitorie calugareasca, a fost intemeiata in anul 1776 de catre Schimonahul Vartolomeu Ciungu (1739-1798). -
Icoana facatoare de minuni,
- un izvor cu apa tamaduitoare (cine doreste sa intre sa aiba o camasa noua sau curata).
- moaste ale Sfintilor din Lavra Pecerska, a Sfantului Serafim de Sarov, a Cuv. Macarie, a Sfintei Mucenite Varvara, - urma piciorului stang a Maicii Domnului.
- Manastirea rupestra „Adormirii Maicii Domnului” Tipova
Manastirea rupestra Tipova este situata pe malul drept al Nistrului, in apropierea satului cu acelasi nume din raionul Rezina, judetul Chisinau. Schitul Adormirii Maicii Domnului de la Tipova - Biserica rupestra din Tipova - construit prin secolele XVI-XVII si restaurat in anul 1756, reprezinta un ansamblu complicat arhitectural. Primele incaperi ale schitului au fost construite mai la nord de actuala manastire, intr-o stanca, pe deasupra unui mal abrupt.
Asezarea bisericutei de la Tipova era una strategica in lupta cu patimile cat si cu lumea. Astfel, linistea naturii de aici ii ajuta pe calugari in lucrarea lor duhovniceasca, iar prapastia ce marginea asezarea ii apara de atacurile dusmanilor. Cu timpul, calugarii s-au mutat mai spre varful muntelui.
Probabil cel mai exceptional ansamblu monastic rupestru din Moldova, cel de la Tipova, este considerat si unul dintre cele mai mari din Europa. Acest lucru se datoreaza faptului ca ansamblul este constituit in mai multe nivele si se intinde pe o suprafata destul de mari, iar pe timpuri schiturile manastirii adunau peste 700 de calugari. Sute de chilii calugaresti se afla in imprejurimi.
Comunitatea monahala de aici a fost creata cu mult inainte de fondarea Statului feudal moldovenesc. Se considera ca unele chilii au fost sapate in malul stancos al Nistrului inca din secolele X-XII. Aceasta manastire a stat straja la hotar si era un semnalizator in cazurile navalirii barbarilor ce veneau din stepa ucraineana.
Manastirea este zidita pe varful unor stanci abrupte, deschizand o priveliste fermecatoare a luncii fluviului Nistru, fiind situata la 100 de metri deasupra nivelului apei.
Manastirea Tipova este sapata in rocile calcaroase. Primele incaperi ale scitului au fost construite mai la nord de actuala manastire, intr-o stanca, pe deasupra unui mal abrupt. Mesterii populari anonimi tineau cont de relieful localitatii, straduindu-se sa transforme colosul de piatra intr-o compozitie arhitecturala subordonata unei conceptii artistice.
Cele peste 20 de incaperi sunt unite intre ele prin scari si galerii interioare, de trecere si legatura. Impresionaza mai ales biserica Adormirii Maicii Domnului, care e destul de spatioasa, fiind de tip bazilical si avand peretii tencuiti, calota semisferica boltita imitand cerul.
Dupa ce vremurile s-au mai linistit, monahii au iesit deasupra malului, intemeind schitul cu gospodaria de astazi, indeosebi dupa 1756, cand pamantul schitului a fost daruit de catre Radu Racovita manastirii Dobrovat din judetul Vaslui.
La 1776 schitul a fost reinnoit de monahul Bartolomeu, intemeietorul manastirii Saharna, care, gasindu-l parasit, i-a reparat chiliile si biserica si a reinceput slujbe in ea. Acest an 1776 este recunoscut drept anul prosperarii, cand manastirea incepe sa se extinda. Biserica rupestra a fost divizata in spatii mari, separate prin coloane masive, au fost largite caile de acces si dispare functia ei primordiala, aceea de aparare.
Desfiintarea schitului are loc la anul 1842, cand tot pamantul ii este luat si trecut in grija manastirii Capriana, iar schitul alipit manastirii vecine Saharna de care depinde pana astazi.
Se spune ca in aceasta manastire domnitorul Moldovei Stefan cel Mare si Sfant s-a cununat cu sotia sa Maria Voichita. Si ca spiritul acesteia in forma unei doamne in alb poate fi vazut noaptea. Sau ca ar fi al fiicei acesteia - Marusca, care si-a gasit aici locul de odihna.
Manastirea, ocrotita de stanca milenara pe care se inalta, a servit moldovenilor secole la rand scut de aparare in lupta lor apriga pentru libertate si independenta. Manastirea-bastion, care a salvat atatea si atatea generatii de bastinasi de robia tataro-turceasca, e o expresie vie a memoriei poporului.
Manastirea a fost inchisa in 1949 si redeschisa in 1994, in prezent functionand.
- Manastirea “Nasterea Maicii Domnului“ Curchi
Unii cercetatori dateaza manastirea din vremea lui Stefan cel Mare, cand un vestit capitan, Dumitras Curtea, se calugareste si ajunge primul egumen al manastirii. Documentele, insa, dateaza manastirea pe vremea domnitorului Alexandru Ghica. Iordache Curchiu intemeiaza pe mosia sa razeseasca un schit de lemn cu hramul Sfantul Dumitru si se tunde aici in monahism, in anul 1773. In 1809 schitul devine manastire. Un fost ofiter din armata rusa, originar din Transilvania, pe nume Sabau se calugareste aici in anul 1810 si zideste biserica mare din piatra, cu hramul Nasterea Maicii Domnului, in 1844 se construieste biserica de iarna, cu hramul Sfantul Dumitru. In 1872 biserica Nasterea Maicii Domnului este rezidita, iar in 1909 in cimitirul manastirii se ridica o biserica cu hramul Tuturor Sfintilor. intre anii 1937-1938 se zideste o frumoasa biserica, cu hramul Sfantul Mare Ierarh Nicolae. In perioada sovietica bisericile sunt transformate in cluburi ori depozite, iar manastirea devine spital de psihiatrie. Cimitirul este nivelat, iar crucile distruse. In 1992 manastirea se redeschide, avand ca administrator pe parintele Ioan Vulpe. In 1995 se infiinteaza aici un Seminar Teologic Monahal si incepe repararea bisericilor. Printre ctitorii bisericii Nasterea Maicii Domnului se numara si MS Regele Minai al Romaniei. In manastire inca mai functioneaza spitalul de psihiatrie.
Manastirea Curchi figureaza pe listele monumentelor de arhitectura UNESCO. Din punct de vedere arhitectonic, este una dintre cele mai frumoase din Basarabia, pastrand aproape nealterat stilul moldovenesc
- Manastirea “Adormirea Maicii Domnului“ Butuceni
Datand din jurul veacului al X-lea, manastirea Butuceni, manastire rupestra din Basarabia, se pare ca a fost construita in anul 1675. Manastirea Butuceni a fost parasita in anul 1816, biserica rupestra ce o deservea ajungand sa fie folosita de sateni ca biserica de parohie
Cazare: Hotel 3* Chisinau
-Manastirea „Sfanta Treime” Rudi
ZIUA 3. Ora 8.00 – Mic dejun
CHISINAU
- Catedrala “Naşterea
Domnului”
Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844). Are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky. Arhitect A. I. Melnikov, maestru al stilului empir rus.
Ansamblul catedralei, alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte. Lucrările edilitare scot în evidenţă preocuparea pentru crearea centrului urban, un rol deosebit în care trebuia să-l joace în compoziţia sa arhitectural-spaţială – catedrala oraşului. În planul din 1817 în centrul oraşului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform.
Primii ctitori ai bisericii sunt Anastasie si Teodor Ciufli. Construita in 1858. Initial, biserica in forma de nava, avea dimensiuni mici, construita din compartimentele traditionale - pronaos, naos si altar; si incununata de o singura turla. Pe parcursul anilor au fost introduse mai multe modificari, ultima datand cu 1891. Atunci a fost inaltata clopotnita, vechiul prestol si altarul, au fost transferate in partea de est a edificiului, iar deasupra vechiului spatiu arhitectural s-au construit doua turle inalte, inconjurate de 6 mai mici.
In interior, in partea de sud a naosului se afla mormintele lui Teodor (1854) si a lui Anastasie Ciufli (1870). In partea stanga, langa clopotnita se afla monumentul funerar cu bustul lui A. Ciufli.
Moaşte: Sf. M. Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Sf Cuvios Serafim de Sarov; Sf. Cuvios Antipa Athonitul; Sf. Cuviosi Iov şi Amfilohie de la Poceaev; Sf. Ierarh Ignatie (Breanceaninov); Sf. Binecredincioasei Kneaghine Ana de Caşinsc, moaste ale sfintilor din Lavra Pecerska.
- Mănăstirea „Sfintelor Mironosițe Marta și Maria” Hagimus
Mănăstirea închinată Sfintelor Femei Mironosițe Marta și Maria de la Hagimus a fost întemeiată în anul 1997 de către Arhimandritul Andrei Cotruța, cu binecuvântarea, susținerea și purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Episcop Dorimendont de Edineț și Briceni.
Părintele Andrei a construit mai întâi o biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, câteva chilii și școala în care, în anul 1998, a fost deschis Seminarul Teologic pentru fete. În toamna aceluiași an, așezământul de la Hagimus a devenit mănăstire de maici, iar părintele Andrei a fost numit duhovnic al mănăstirii. Începând cu anul 1999, mănăstirea este condusă de egumena Marta (Cușnir).
Intemeiat in anul 1785 de primul staret Iosif, ajutat de boierul Casian Suruceanu si fiii sai, Ioan si Teodor. Acestia au daruit manastirii pentru inceput 40 ha de pamant, unde s-a construit biserica de vara cu hramul Sf. Gheorghe, mai apoi, o casa pentru staretie, in care se afla si biserica de iarna cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. Mai tarziu, fiii boierului Suruceanu, iar dupa ei si rudele lor au daruit mai multe pamanturi, in prima jumatate a sec. XIX, manastirii.
In manastirea Suruceni a fost inmormantat Episcopul Ismailului si al Argesului Dionisie Erhan, care a staretit aici intre 1908-1934. Mormantul sau a fost devastat, probabil datorita atitudinii pro-romanesti adoptate in perioada formarii Romaniei Mari.
In anul 1959 aici este infiintat un spital de psihiatrie cu circuit inchis, iar calugarii sunt obligati sa se mute la manastirea Noul Neamt. Biserica Sfantul Gheorghe este transformata in club, iar gropnita devine depozit de lemne. Cimitirul este profanat. Sfantul lacas se redeschide in 1991, ca manastire de calugarite. Bisericile sunt reparate si repictate. In 1998 se deschide un Seminar Teologic pentru fete.
- Moaste: Sfantul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetatii Albe-Ismail, canonizat in data de 25 oct.2018, cu zi de praznuire in 17 sept.
Mana Sfantului Pantelimon, capul Sf. Singlitichia.
SFANTUL IERARH DIONISIE, ARHIEREUL CETATII ALBE- IZMAIL
P.S. Dionisie Erhan, născut Dimitrie Erhan (n. 2 noiembrie 1868, Bardar, Ialoveni — d. 17 septembrie 1943, Chișinău) a fost un cleric ortodox român.
Via
Viața
S-a născut din părin
S-a născut din părinți adânc evlavioși – Vasile și Andriana, răzeși moldoveni, primind din botez numele Dimitrie. În vârsta de 15 ani, la 28 noiembroe 1883, a intrat ca frate în Mănăstirea Suruceni, unde a și căpătat cunoștință de carte. După 7 ani, la 1890 a fost întărit frate rasofor, iar la 25 septembrie 1899, a primit tunderea în monahism, schimbându-i-se numele în Dionisie. În anul 1900 a fost hirotonosit ierodiacon, la 1901 e ales și întărit în dregătoria de econom al mănăstirii, iar în 1904 e hirotonisit ieromonah. În 1908 a fost însărcinat ca împlinitor de stareț. La 1911 i s-a acordat cruce aurită. La 1915 e hirotonit ca egumen. În Mai 1918 a fost ridigat la rangul de arhimandrit, iar din Iunie 1918 pînă în Decembrie același an, a purtat și sarcina de exarh al mănăstirilor din Basarabia.
La 22 iulie 1918, arhimandritul Dionisie Erhan este ales arhiereu al Ismailului, sfin
La 22 iulie 1918, arhimandritul Dionisie Erhan este ales arhiereu al Ismailului, sfințirea făcîndu-se în Catedrala Mitropoliei din Iași.
În primul parlament al României Întregite de la 1918, a fost ales, aproape cu unanimitate, Senator al județelor Cetatea-Albă și Ismail.
În septembrie 1943 se internează la Spitalul Central din Chișinău unde își dă obștescul sfârșit la 17 septembrie 1943.
Luni, 20 septembrie 1943 este prohodit la Biserica
Luni, 20 septembrie 1943 este prohodit la Biserica „Sf. Nicolae” din Chișinău și condus în procesiune într-un car tras de șase boi până la Mânăstirea Suruceni unde ajunge seara iar a doua zi, marți 21 septembrie după Sfânta Liturghie este așezat în mormântul de lângă biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe”
Aflarea moaștelor, canonizarea
La 10 iulie 2018, cu ocazia lucrărilor de consolidare a bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe” din mânăstirea Suruceni s-au aflat moaștele întregi ale episcopului Dionisie Erhan.
La 15 septembrie 2018 sfintele moaște au fost îmbrăcate în veșminte arhierești și așezate în raclă în biserica „Sf. Nicolae” a mânăstirii Suruceni.
La 25 octombrie 2018, în
La 25 octombrie 2018, în ședința sa de lucru Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut în rândul Sfinților pe Episcopul Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail cu zi de pomenire la 17 septembrie.
Ctitorie a domnitorului Petru Rares.
Primele documente ce contin referiri despre manastirea Capriana, dateaza din timpul domniei in Moldova a lui Alexandru cel Bun (1400-1432). PrimuI act oficial care contine date despre aceasta manastire este cartea domneasca de danie din 25 aprilie 1420, de la domnitorul Alexandru cel Bun, in care se spune: "adevaratei noastre slugi si credinciosuIui boier pan Oana Vornic, am dat in tara noastra Moldova satele, anume: Cornestii si Miclausestii si Lozova si Sacarenii si Vornicenii si Dumestii si Tiganestii si Lavrestii si Sadova si Homestii. Iar hotarul acestor sate care sunt la Barcovat sa fie incepand de la manastirea lui Varzar pe deasupra prisacii lui Acibco, pe varful Horodistei, la varful Lozovei, la podul lui Carlanici, de la Fantana Mica la Fantana Mare, iar de la Fantana Mare pe deasupra la poiana Tarnaucai, de la poiana lui Chiprian cu moara de pe Bac, din Lunca cea mare si catre Poroseci".
Cartea domneasca de danie din 10 februarie 1429 este al doilea document ce vorbeste despre manastirea Capriana pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun: "Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, ca am dat sotiei noastre, cneaghinei Marena, manastirea de la Vasnevat, unde este egumen Chiprian "
- Moastele: Sf. Gavriil Banulescu - Bodoni, canonizat in 3 sept. 2016.
Sfantul Gavriil Banulescu-Bodoni
S-a născut în 1746 în familia lui Grigore Bănulescu, răzeş şi ostaş de frontieră, la numele de familie al căruia era adăugat numele de familie al tatălui său adoptiv – Bodoni. Despre mama lui Gavriil Bănulescu-Bodoni se cunoaşte foarte puţin, se ştie doar că o chema Anastasia.
Familia lor nu era prea îndestulată şi din această cauză viitorul mitropolit a învăţat prin şcoli fiind ajutat de rude. Şi-a început studiile la o şcoală elementară din Bistriţa, de unde un unchi al său, preot, l-a trecut la şcoala normală din Ardeal, iar de aici pleacă la Buda-Pesta ca să-şi desăvârşească învăţătura. Se presupune că a mai colindat şi alte oraşe ale Ungariei până a fost orientat să plece în anul 1771 la Kiev, la renumita Academie teologică.
Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844). Are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky. Arhitect A. I. Melnikov, maestru al stilului empir rus.
Ansamblul catedralei, alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte. Lucrările edilitare scot în evidenţă preocuparea pentru crearea centrului urban, un rol deosebit în care trebuia să-l joace în compoziţia sa arhitectural-spaţială – catedrala oraşului. În planul din 1817 în centrul oraşului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform.
Primii ctitori ai bisericii sunt Anastasie si Teodor Ciufli. Construita in 1858. Initial, biserica in forma de nava, avea dimensiuni mici, construita din compartimentele traditionale - pronaos, naos si altar; si incununata de o singura turla. Pe parcursul anilor au fost introduse mai multe modificari, ultima datand cu 1891. Atunci a fost inaltata clopotnita, vechiul prestol si altarul, au fost transferate in partea de est a edificiului, iar deasupra vechiului spatiu arhitectural s-au construit doua turle inalte, inconjurate de 6 mai mici.
In interior, in partea de sud a naosului se afla mormintele lui Teodor (1854) si a lui Anastasie Ciufli (1870). In partea stanga, langa clopotnita se afla monumentul funerar cu bustul lui A. Ciufli.
Moaşte: Sf. M. Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Sf Cuvios Serafim de Sarov; Sf. Cuvios Antipa Athonitul; Sf. Cuviosi Iov şi Amfilohie de la Poceaev; Sf. Ierarh Ignatie (Breanceaninov); Sf. Binecredincioasei Kneaghine Ana de Caşinsc, moaste ale sfintilor din Lavra Pecerska.
- Mănăstirea „Sfintelor Mironosițe Marta și Maria” Hagimus
Mănăstirea închinată Sfintelor Femei Mironosițe Marta și Maria de la Hagimus a fost întemeiată în anul 1997 de către Arhimandritul Andrei Cotruța, cu binecuvântarea, susținerea și purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Episcop Dorimendont de Edineț și Briceni.
Părintele Andrei a construit mai întâi o biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, câteva chilii și școala în care, în anul 1998, a fost deschis Seminarul Teologic pentru fete. În toamna aceluiași an, așezământul de la Hagimus a devenit mănăstire de maici, iar părintele Andrei a fost numit duhovnic al mănăstirii. Începând cu anul 1999, mănăstirea este condusă de egumena Marta (Cușnir).
Intemeiat in anul 1785 de primul staret Iosif, ajutat de boierul Casian Suruceanu si fiii sai, Ioan si Teodor. Acestia au daruit manastirii pentru inceput 40 ha de pamant, unde s-a construit biserica de vara cu hramul Sf. Gheorghe, mai apoi, o casa pentru staretie, in care se afla si biserica de iarna cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. Mai tarziu, fiii boierului Suruceanu, iar dupa ei si rudele lor au daruit mai multe pamanturi, in prima jumatate a sec. XIX, manastirii.
In manastirea Suruceni a fost inmormantat Episcopul Ismailului si al Argesului Dionisie Erhan, care a staretit aici intre 1908-1934. Mormantul sau a fost devastat, probabil datorita atitudinii pro-romanesti adoptate in perioada formarii Romaniei Mari.
In anul 1959 aici este infiintat un spital de psihiatrie cu circuit inchis, iar calugarii sunt obligati sa se mute la manastirea Noul Neamt. Biserica Sfantul Gheorghe este transformata in club, iar gropnita devine depozit de lemne. Cimitirul este profanat. Sfantul lacas se redeschide in 1991, ca manastire de calugarite. Bisericile sunt reparate si repictate. In 1998 se deschide un Seminar Teologic pentru fete.
- Moaste: Sfantul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetatii Albe-Ismail, canonizat in data de 25 oct.2018, cu zi de praznuire in 17 sept.
Mana Sfantului Pantelimon, capul Sf. Singlitichia.
SFANTUL IERARH DIONISIE, ARHIEREUL CETATII ALBE- IZMAIL
P.S. Dionisie Erhan, născut Dimitrie Erhan (n. 2 noiembrie 1868, Bardar, Ialoveni — d. 17 septembrie 1943, Chișinău) a fost un cleric ortodox român.
Via
Viața
S-a născut din părin
S-a născut din părinți adânc evlavioși – Vasile și Andriana, răzeși moldoveni, primind din botez numele Dimitrie. În vârsta de 15 ani, la 28 noiembroe 1883, a intrat ca frate în Mănăstirea Suruceni, unde a și căpătat cunoștință de carte. După 7 ani, la 1890 a fost întărit frate rasofor, iar la 25 septembrie 1899, a primit tunderea în monahism, schimbându-i-se numele în Dionisie. În anul 1900 a fost hirotonosit ierodiacon, la 1901 e ales și întărit în dregătoria de econom al mănăstirii, iar în 1904 e hirotonisit ieromonah. În 1908 a fost însărcinat ca împlinitor de stareț. La 1911 i s-a acordat cruce aurită. La 1915 e hirotonit ca egumen. În Mai 1918 a fost ridigat la rangul de arhimandrit, iar din Iunie 1918 pînă în Decembrie același an, a purtat și sarcina de exarh al mănăstirilor din Basarabia.
La 22 iulie 1918, arhimandritul Dionisie Erhan este ales arhiereu al Ismailului, sfin
La 22 iulie 1918, arhimandritul Dionisie Erhan este ales arhiereu al Ismailului, sfințirea făcîndu-se în Catedrala Mitropoliei din Iași.
În primul parlament al României Întregite de la 1918, a fost ales, aproape cu unanimitate, Senator al județelor Cetatea-Albă și Ismail.
În septembrie 1943 se internează la Spitalul Central din Chișinău unde își dă obștescul sfârșit la 17 septembrie 1943.
Luni, 20 septembrie 1943 este prohodit la Biserica
Luni, 20 septembrie 1943 este prohodit la Biserica „Sf. Nicolae” din Chișinău și condus în procesiune într-un car tras de șase boi până la Mânăstirea Suruceni unde ajunge seara iar a doua zi, marți 21 septembrie după Sfânta Liturghie este așezat în mormântul de lângă biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe”
Aflarea moaștelor, canonizarea
La 10 iulie 2018, cu ocazia lucrărilor de consolidare a bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe” din mânăstirea Suruceni s-au aflat moaștele întregi ale episcopului Dionisie Erhan.
La 15 septembrie 2018 sfintele moaște au fost îmbrăcate în veșminte arhierești și așezate în raclă în biserica „Sf. Nicolae” a mânăstirii Suruceni.
La 25 octombrie 2018, în
La 25 octombrie 2018, în ședința sa de lucru Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut în rândul Sfinților pe Episcopul Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail cu zi de pomenire la 17 septembrie.
 |
| Manastirea Capriana |
Primele documente ce contin referiri despre manastirea Capriana, dateaza din timpul domniei in Moldova a lui Alexandru cel Bun (1400-1432). PrimuI act oficial care contine date despre aceasta manastire este cartea domneasca de danie din 25 aprilie 1420, de la domnitorul Alexandru cel Bun, in care se spune: "adevaratei noastre slugi si credinciosuIui boier pan Oana Vornic, am dat in tara noastra Moldova satele, anume: Cornestii si Miclausestii si Lozova si Sacarenii si Vornicenii si Dumestii si Tiganestii si Lavrestii si Sadova si Homestii. Iar hotarul acestor sate care sunt la Barcovat sa fie incepand de la manastirea lui Varzar pe deasupra prisacii lui Acibco, pe varful Horodistei, la varful Lozovei, la podul lui Carlanici, de la Fantana Mica la Fantana Mare, iar de la Fantana Mare pe deasupra la poiana Tarnaucai, de la poiana lui Chiprian cu moara de pe Bac, din Lunca cea mare si catre Poroseci".
Cartea domneasca de danie din 10 februarie 1429 este al doilea document ce vorbeste despre manastirea Capriana pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun: "Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, ca am dat sotiei noastre, cneaghinei Marena, manastirea de la Vasnevat, unde este egumen Chiprian "
- Moastele: Sf. Gavriil Banulescu - Bodoni, canonizat in 3 sept. 2016.
Sfantul Gavriil Banulescu-Bodoni
S-a născut în 1746 în familia lui Grigore Bănulescu, răzeş şi ostaş de frontieră, la numele de familie al căruia era adăugat numele de familie al tatălui său adoptiv – Bodoni. Despre mama lui Gavriil Bănulescu-Bodoni se cunoaşte foarte puţin, se ştie doar că o chema Anastasia.
Familia lor nu era prea îndestulată şi din această cauză viitorul mitropolit a învăţat prin şcoli fiind ajutat de rude. Şi-a început studiile la o şcoală elementară din Bistriţa, de unde un unchi al său, preot, l-a trecut la şcoala normală din Ardeal, iar de aici pleacă la Buda-Pesta ca să-şi desăvârşească învăţătura. Se presupune că a mai colindat şi alte oraşe ale Ungariei până a fost orientat să plece în anul 1771 la Kiev, la renumita Academie teologică.
-
Manastirea “Sf. Cuv. Parascheva” Hancu
Prin binecuvantarea Bunului Dumnezeu, in anul 1678 si-a inceput
activitatea un nou locas sfint, purtind numele ocrotitoarei
Moldovei, Preacuvioasa Parascheva. Fondatorul manastirii este considerat a
fi boierul moldovean, Mihalcea Hancu.
Mihalcea Hancu este cunoscut ca una dintre personalitatile
remarcabile ale Moldovei medievale. Numele sau incepe sa fie cunoscut odata cu
evenimentele din 1671, cind este amintit ca si conducator al rascoalei
locuitorilor din judetele Orhei, Soroca si Lapusna.
DE RETINUT!
- CARTE DE IDENTITATE VALABILA
- Minorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să călătorească cu cel puțin un adult însoțitor; să aibă asupra lor acordul ambilor părinţi (si al părintelui care nu-i însoţeşte legalizat la notariat); adultul care-i însoţeşte, în cazul în care acesta nu este unul dintre părinţi, trebuie să aibă cazier judiciar.
- Tinuta decenta la intrarea in manastirea!!!!!
- CARTE DE IDENTITATE VALABILA
- Minorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să călătorească cu cel puțin un adult însoțitor; să aibă asupra lor acordul ambilor părinţi (si al părintelui care nu-i însoţeşte legalizat la notariat); adultul care-i însoţeşte, în cazul în care acesta nu este unul dintre părinţi, trebuie să aibă cazier judiciar.
- Tinuta decenta la intrarea in manastirea!!!!!
INSCRIERI: 0755095193
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu