PRET: 1.199 Lei
- transport auto clasificat;
- cazare în hotel 3* în camere duble;
- însoțitor grup;
Nu sunt incluse in pret:
- excursia de o zi in Budapesta;
- cheltuielile personale;
- mesele.
Biserica in stil bizantin reprezinta o copie arhitecturala a vechii Manastiri Mihai Voda din Bucuresti, ctitoria lui Mihai Viteazul.
Marele domnitor al ţării noastre îşi are locul de veci în Turda, unde „a căzut ca un copaciu“, cum frumos glăsuieşte cronicarul. Nu întâmplător, câmpia unde a căzut victimă trădării generalului Basta şi a nemeşilor unguri se numea în Evul Mediu şi Câmpul lui Mihai: pentru că aici venise să facă popas după strălucita victorie de la Gurăslău, în drum spre Făgăraş, unde i se afla familia.
Pe data de 10 septembrie 2002, la iniţiativa ÎPS Bartolomeu, a fost pusă piatra de temelie a Mânăstirii Mihai Vodă–Turda. S-a considerat imperios necesar ca pe locul sacru unde a fost ucis ca martir al neamului marele voievod să se înalţe un aşezământ mânăstiresc, în care să se oficieze necontenit rugăciuni în memoria Domnitorului Unificator de Ţară. Se intenţionează realizarea în copie fidelă a Bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, ctitoria voievodului din 1591, pe vremea cînd era ban al Craiovei.
Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Rimetea, situată în Depresiunea Trascăului, între municipiile Aiud și Turda, reprezintă un așezământ monahal de maici, înființat ca urmare a dorinței creștinilor dreptslăvitori din împrejurimi. Această vatră monahală a fost întemeiată prin contribuția și sub purtarea de grijă a părintelui Ioan Comăneci, ctitor a numeroase mănăstiri din întreaga țară. Piatra de temelie a bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Rimetea a fost așezată la data de 27 septembrie 1998, fiind edificată pe parcursul a șase luni.
Viata isihasta in post si rugaciune si tineau stransa legatura cu Manastirea Peri din nordul Maramuresului si cu manastirile din Moldova, de unde aduceau carti de slujba.
- MANASTIREA „Adormirea Maicii Domnului” IZBUC
Mănăstirea Izbuc, prima mănăstirea ortodoxă din Ardeal, este cunoscută, în primul rând, pentru izvorul unic în Europa. Se spune că apa, care ţâşneşte uneori dintre pietre, are puteri miraculoase.
Mănăstirea Izbuc din judeţul Bihor este situată la poalele munţilor Codru Moma, la aproximativ 100 de kilometri de Oradea, pe Drumul Naţional 76, spre Deva, într-un cadru feeric, de munte, încărcat de pioşenie.
Numele de Izbuc vine de la un izvor care se află lângă mănăstire şi care izbucneşte la anumite intervale - izbuc intermitent. Actuala mănăstire a fost construită între anii 1928-1930, si este o mănăstire de călugări. Fenomenul carstic este consiterat factor de minuni, pe seama lui punându-se vindecări miraculoase. Este cunosct în ţară şi peste hotare, fiind unic în Europa.
Locul s-a numit aici din vechime „La Călugări”, aceasta fiind dovada existenței în trecutul îndepărtat a unui locaș monahal. Tradiția spune că aici au fost în vechime călugări care cu timpul au dispărut. După 1772 au venit 2 călugări de la Prislop, jud. Hunedoara, care au reînființat și vița monahală de la mănăstirea Crișan, dar după anul 1800 nu se mai știe nimic până în 1920, când a început din nou viața monahală susținută de călugări și neîntreruptă până astăzi în mănăstirea Izbuc (i s-a spus Izbuc de la izvorul aflat în incintă și care izbucnește din când în când). Mănăstirea actuală există din anul 1930. În anul 1947 a fost atacată e bandiții care au omorât întreaga obște, A scăpat un singur călugăr care a reușit să fugă și să se ascundă în pădure. Viața monahală a fost întreținută până în 1954 de un singur călugăr. În acest an vine aici Ieromonahul Ioanichie Popescu și prin osârdia acestuia și purtarea de grijă a episcopului doctor Vasile- Coman, mănăstirea s-a dezvoltat mult, ajungând să aibă trei locașuri de închinăciune și mai mult clădiri pentru celelalte folosințe,construite în 1985 și 1987. Prima biserică din zid a fost construită în 1930 cu ajutorul obștii mănăstirii, ctitorul eifiind Arhimandritul Atanasie Popescu.
- CATEDRALA EPISCOPALA
„ Învierea Domnului” ORADEA
Lucrarile la noua
catedrala a Episcopiei Ortodoxe Oradea, au inceput in timpul Preasfintitului
loan Mihaltan (1992-2006). Catedrala Episcopala Oradea este construita in stil
neobizantin.
- MANASTIREA "Sfanta Cruce" ORADEA
Manastirea Sfintei Cruci a luat fiinta in anul 1992, fiind amplasata la
aproximativ doi kilometri distanta de orasul Oradea, intr-un loc unde inainte
de aceasta data nu exista nici o asezare. In locul sterp specific zonei, se
inalta azi, din credinta, pentru credinciosi, o adevarata comoara a
Transilvaniei - un adevarat complex monahal.
In doar cativa ani obstea manastirii a sporit impresionant, in prezent
numarand 75 de maici vietuitoare, in fruntea carora se afla maica
stareta, Stavrofora Mina Badila si parintele duhovnic Protosinghel Atanasie Paleu, cei care
vegheaza la respectarea bunelor randuieli statornicite prin canoanele sfintilor parinti.
Catedrala Mitropolitana din Timisoara este una dintre cele mai de pret
cladiri ale orasului si una dintre cele mai izbutine monumente arhitecturale
din tara tara noastra. Situata in centrul orasului, la incrucisarea celor mai
importante artere de circulatie, catedrala inchinata Sfintilor Trei Ierarhi
impresioneaza prin dimensiunile ei insemnate, prin specificul arhitectural si
prin invelisul de tigla smaltuita, care straluceste minunat in lumina soarelui.
- BISERICA CU LUNA - ORADEA
Istoria Bisericii cu Lună se împleteşte cu istoria
urbei, iar începuturile sale sunt legate de amplele demersuri de emancipare
naţională ale românilor din inima Apusenilor. Şi când spunem acest lucru, avem
în vedere răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan de la 1784, care, deşi nu a avut
rezultatele scontate, a constituit un imbold pentru dobândirea drepturilor şi
libertăţilor naţionale româneşti. Spiritul de libertate al lui Horea, care în
drumul său spre Viena a trecut prin aceste locuri, i-a cuprins şi pe locuitorii
vechii cetăţi a Bihariei într-o horă a frăţietăţii.
A fost pusă piatra de temelie (9 noiembrie 1784).
După mai bine de patru decenii de jertfe materiale,
idealurile credincioşilor din Oraşul nou au devenit împlinire, biserica era
gata pentru sfinţire. Actul sfinţirii s-a făcut la 11 iunie 1832 de către Maxim
Manuilovici, Episcopul Vârşeţului şi administrator al Eparhiei Aradului, care
fusese protopop şi preşedinte al Consistoriului de la Velenţa - Oradea. În
cuvântarea rostită cu acel prilej, episcopul a spus: „Această biserică este
menită a vesti generaţiilor viitoare tăria învăţăturii creştine ortodoxe“.
La scurtă vreme după sfinţirea bisericii, locuitorii
oraşului aveau să treacă printr-o experienţă înfiorătoare, incendiul din anul
1836. Timp de patru zile oraşul a fost supus unui adevărat „asediu“ al
flăcărilor şi norilor de fum. Au pierit atunci în flăcări peste 100 de case în
Oraşul nou şi toate casele din jurul Bisericii cu Lună, inclusiv clădirea
şcolii. Singura, Biserica cu Lună, sub poala providenţei dumnezeieşti, a rămas
neatinsă, înnegrită doar de fumul ce făcea ca atmosfera să fie şi mai apăsătoare.
Aici, începând cu anul 1783 va funcţiona o şcoală
confesională (şcoala care funcţionase alături de capela din casa lui Mihai
Kristoff a fost desfiinţată odată cu aceasta din urmă), care avea dascăli de
limba română, greacă şi sârbă. Profesorii acestei şcoli, unii dintre ei preoţi,
nu erau retribuiţi din fondul de stat, ca şi cateheţii celorlalte culte, ci
erau susţinuţi de Comunitatea bisericii. Şcoala confesională îşi va înceta
activitatea în anul 1919, când în patria reîntregită s-au deschis şcolile de
stat.
Între reperele culturale ale cetăţii de pe Crişul Repede se numără şi
Biserica cu Lună, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vatră seculară de
spiritualitate românească ce ascunde între zidurile sale memoria unui neam
plămădit din multe încercări. „Biserica cu Lună este o mărturie ortodoxă şi
românească, o mărturie a continuităţii, a dăinuirii noastre în această
extremitate vestică a pământului românesc“, spunea vrednicul de pomenire
mitropolit al Ardealului Antonie Plămădeală.
Odată cu anul 1918, anul Redeşteptării
naţionale, s-au ivit şi zorii reînvierii Bisericii străbune din Bihor. La
Biserica cu Lună, Protopopul Vasile Popovici „proclamase“, în noapte de Înviere
(20 aprilie 1919), şi învierea neamului şi a Bisericii strămoşeşti, ce avea să
se înfăptuiască odată cu eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de către
Armia română.
După reînvierea Episcopiei Oradiei (30 august 1920)
şi venirea întâiului ei stătător, dr. Roman Ciorogariu, reputatul om politic şi
epitrop al Bisericii cu Lună, dr. Aurel Lazăr propune, în baza unei argumentări
istorice solide a rolului pe care Biserica cu Lună l-a avut în trecutul
românilor bihoreni, ca acestă biserică să devină catedrală episcopală, lucru
care se ratifică la Sinodul eparhial din 25 septembrie 1921. Biserica cu lună a
devenit astfel catedrală episcopală şi, totodată, necropolă episcopală.
Realităţile istorice au dovedit cu prisosinţă faptul
că Biserica cu Lună, vatră de spiritualitate la graniţa de nord-vest a ţării, a
ocupat un rol deosebit în viaţa credincioşilor plaiurilor bihorene. La poala ei
şi-au plâns amarul şi durerea înaintaşii noştri şi tot aici au întrezărit zorii
mângâierii. Ea a fost un simbol al unităţii de credinţă şi neam şi a rămas un
stindard călăuzitor pe arena istoriei, pentru generaţiile ce vin.
- BAILE FELIX
Izvoarele termale au fost puse în valoare în secolul al XVIII-lea de
călugărul Felix Helcher din Moravia, administrator al mănăstirii din Sânmartin. Între 1711-1721 au
fost organizate primele așezăminte pentru tratament, sub numele de „Baia lui
Felix” Felix Helcher a murit în anul 1737. În anul 1885 a fost captat un nou izvor, cu o temperatură de 49°C.
Izvoarele termale au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000, după
alții, în jurul anului 1200, iar potrivit altor experți au fost descoperite
abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariția primelor
clădiri în această stațiune: între anii 1711-1721.
BUDAPESTA
Plecare ora 6:00 de la locul fixat cu grupul. Scurte popasuri pe drum, după care ajunşi ȋn frumoasa capitală a Ungariei vizităm principalele obiective.
Ȋn Pesta vom vizita cele mai importante locații de interes turistic.
- Parcul Orăşenesc cu Castelul Huniazilor și lacul de agrement cu apă termală.
- Palatul Parlamentului în Piața Kosuth, piața revoluționară a Budapestei.
- Catedrala Sfântul Ştefan care păstrează moaștele primului rege creștin al poporului maghiar.
Cele 2 maluri ale Dunării sunt legate prin șapte poduri rutiere. Vom traversa cu siguranță cel mai cunoscut dintre ele, Podul cu Lanțuri la baza căreia se afla in Buda kilometrul 0 al Ungariei.
Ne continuăm programul ȋn partea deluroasă a capitalei. Facem un popas pentru a admira priveliştea oraşului de pe Citadella, punctul de belvedere al oraşului, fosta fortăreață din care se proteja Cetatea și Palatul Regal. Apoi vizităm parte din Cetatea din Buda: Bastionul Pescarilor cu Biserica Mathias, piața Sfănta Treime, Palatul Șandor - reședința președintelui țării și Palatul Regal care azi găzduiește cele mai deosebite muzee ale orașului și țării.
Timp liber pentru a servi masa si pentru cumparaturi la unul din marile complexe comerciale ale orasului.
Croazieră pe Dunăre în centrul orașului Budapesta pentru a admira îndeaproape malul Patrimoniu UNESCO.
Sosire ȋn cursul nopţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu