13 aprilie - Vadu Negrilesei, Slatina,..

 

Pret: 170 lei/pers. 

Include:
- transport autocar;
- insotior grup. 

ITINERAR:

Iasi – Pascani – Gura Humorului - Mănăstirea "Pogorârea Sfântului Duh" Vadu Negrilesei -  Mănăstirea “Schimbarea La Fata" Plutonita- Doroteia – Gura Humorului -  Mănăstirea "Schimbarea la Fata" Slatina - Manastirea "Nasterea Maicii Domnului" Camarzani. 

Sf. Isaac Sirul  
"Cel ce întinde brațul său spre ajutorul aproapelui primește brațul lui Dumnezeu în ajutorul său."    

                 

Sa intindem si noi bratul in ajutorul  Parintelui Arhimandrit Stefan Gusa pentru ridicarea  sfantului lacas si vom fi pomeniti ca ctitori. 

IASI - ora 7.00                 

- Mănăstirea „Pogorârea Sfântului Duh” Vadu Negrilesei

   Pe lângă hramul Pogorârea Sfântului Duh, așezământul monahal va fi închinat și marilor duhovnici Paisie Olaru și Ilie Cleopa.

   Între slujitorii minunați ai lui Dumnezeu pe care i-a odrăslit pământul țării noastre în vremurile din urmă ne apar luminate de evlavia poporului chipurile părinților Paisie Olaru (20.06.1897 – 18.10.1990) și Cleopa Ilie (10.04. 1912 – 02.12.1998). Primul, un pustnic fără de pustie, un duhovnic inegalabil, care îți enumera păcatele în ordinea în care le gândeai, fără să le fi mărturisit, iar cel din urmă, un nevoitor aspru, un duhovnic iscusit și un neobosit misionar.

   Ținutul Bucovinei s-a învrednicit de binecuvântările cuvioșilor Paisie și Cleopa, în mod deosebit, în perioada viețuirii lor la Mănăstirea Slatina, ctitoria domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Aici, alături de alți mari duhovnici: Arhim Petroniu Tănase, Arhim. Dosoftei Morariu, Arhim. Arsenie Papacioc ș.a. au zidit duhovnicește mulțimi de credincioși suceveni.

   Văzând evlavia clerului, monahilor și a poporului față de acești cuvioși, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din 25 februarie 2021, a decis pregătirea procesului de canonizare a părinților Paisie și Cleopa.

   In anul 2022, se împlineau 125 de ani de la nașterea părintelui Paisie Olaru și 110 ani de la nașterea părintelui Cleopa. Din dorința de a marca acele zile memorabile pentru spiritualitatea poporului român, dar, mai ales, pentru a pregăti cum se cuvine momentul mult așteptat al canonizării acestor cuvioși, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a început demersurile pentru întemeierea unei mănăstiri în apropierea chiliei unde s-a nevoit părintele Cleopa și nu departe satului Vadu Negrilesei. În acest sens, în 18.02.2022, în cadrul Permanenței Consiliului Eparhial, s-a hotărât înființarea mănăstirii, stareț fiind numit Arhim. Ștefan Gușă. Arhimanditul Stefan Gușă a ridicat si mănăstirea Stefan Cel Mare si Sfant, Vaslui

   Piatra de temelie a Mănăstirii Pogorârea Sfântului Duh – Vadu Negrilesei din județul Suceava a fost sfințită vineri, 2 decembrie 2022, de Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților și Episcopul vicar Damaschin Dorneanul.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic:

„Troiță de cuvioși: Paisie, Cleopa și Ioanichie”

  “Aceste modelele ale spiritualității ortodoxe sunt vii, demne de urmat, mai cu seamă în zilele noastre.Părinții Paisie, Cleopa și Ioanichie au fost trei cuvioși prin excelență, demni, verticali și morali, împăciuitori, plini de bunătate și neispitiți de orgolii deșarte. Misiunea și trăirea lor i-a obligat la un comportament similar Sfinților Părinți, sau chiar, de ce nu, Sfinților Apostoli.Au trăit și experiat viața monahală în autenticitatea ei. Este interesant faptul că asceza nu era pentru ei un deziderat sau o regulă impusă, ci un mod de viață. Făcea parte integrantă din viața lor. Era modul lor de a fi.Cei trei își înțelegeau vocația ca pe o chemare sfântă la a trăi în Hristos. De altfel, toate le puteau doar în Hristos. Exemplele oamenilor sfinți și sfinții deopotrivă le-au însoțit drumul vocațional până la strămutarea lor la cele veșnice”,

-  Mănăstirea “Schimbarea La Fata"  PLUTONITA- DOROTEIA

   Ctitorită de doi vestiţi sihaştri, Dorotei şi Pluton, de la Mănăstirea Voroneţ, la început ca două chilii din lemn. Spre jumătatea sec. al XVII-iea, înmulţindu-se ucenicii acestor sihaştri, s-au răspândit cu chiliile prin toate pădurile zonei. Construind o mică bisericuţă din lemn în vatra satului de astăzi Doroteia, sihaştrii şi-au urmat firul vieţii duhovniceşti până prin sec. al XVIII-iea. Opresiunea Imperiului austro-ungar, desele năvăliri şi războa­ie, exploatarea pădurilor şi obcinilor Bucovinei au făcut ca sihaştrii să se împuţineze şi să trăiască tăinuiţi şi neştiuţi de nimeni. 

    Regimul comunist a contribuit grav la uitarea acestei tradiţii duhovniceşti. în 1997 ctitorii Rusu Gavril, Rusu Vasile, Rusu Victor, Gemănaru Gheorghe, Bălan Constantin şi alţii plini de râvnă duhovnicească au donat poiana şi o parte din pădure pentru mănăstirea actuală, cu hramul Schimbarea la Faţă, şi pentru un paraclis cu hramul voievozilor Mihail şi Gavriil, precum şi pentru un corp de chilii.

- Mănăstirea"Schimbarea la Fata" SLATINA

   Manastirea Slatina este una dintre cele mai mari si vechi manastiri ortodoxe din nord-estul tarii noastre. 
   Manastirea, avand hramul "Schimbarea la Fata", este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu si intra, prin valoarea ei, in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. 
   Aceasta manastire, in unicitatea ei, seamana totusi cu celelalte mari manastiri din zona: Manastirea Probota, Manastirea Dragomirna, Manastirea Sucevita, Manastirea Moldovita, Manastirea Neamt si Manastirea Secu.
   Zidurile groase de piatra si biserica masiva, tot din piatra, stau falnice de peste veacuri.
   Numele locului si al manastirii - Slatina - vine de la un izvor din apropiere, care scoate „slatina”, adica „apa sarata”, dupa cum se spune in zona. Cu timpul insa, izvorul a secat, iar locul si-a pastrat vechiul nume.
- Manastirea Slatina - scurt istoric
   Istoria zidirii Manastririi Slatina se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un falnic paltin.
  Eftimie, cronicarul domnesc oficial din acea vreme, arata ca zidirea Manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminat in a doua lui domnie, in anul 1564.
   Intr-o cronica a cronicarului Grigore Ureche se mentioneaza ca sfintirea Manastirii Slatina s-a facut de catre Mitropolitul Grigorie, la data de 14 octombrie 1558, fapt confirmat si de inscriptia din chenarul stemei Moldovei, asezata deasupra usii de intrare in pridvorul bisericii.
   Alexandru Lapusneanu a ctitorit, in vremea domniilor sale, mai multe biserici si turnuri in Sfantul Munte Athos, motiv pentru care el a ramas pana astazi zugravit in tablourile votive ale unora dintre marile manastiri athonite. In ultimul sau an de viata (+1568) Alexandru Lapusneanu s-a calugarit la Manastirea Slatina, luand numele de Pahomie.
   Manastirea Slatina a suferit mult, de-a lungul vremurilor, si a fost nevoie sa fie renovata si reparata in mai multe randuri. Printre ctitorii care au reparat-o si innoit-o, s-au aflat si urmatorii: Vasile Lupu, arhiereul Filaret Apamias (1821), mitropolitul Veniamin Costache (1826 -1828), mitropolitului Pimen al Moldovei (1932).
   Cu fondurile de la stat, in perioada anilor 1955-1960, in manastire s-au executat insemnate lucrari de restaurare si reparatii la biserica, la corpul de chilii si in paraclis. Importante lucrari de intretinere au fost facute si intre anii 1968-1979, cand s-au reparat si turnurile de la poarta si clopotnita, in partea sudica a incintei, iar pe vechile temelii s-a construit un corp nou de chilii, o cladire mare cu etaj si cerdacuri, in intregime acoperita cu tabla.
   Locasul monahal a inaltat rugaciuni, slujbe si privegheri aproape neincetat, de-a lungul vremii. La mareata Manastire Slatina a existat o obste puternica de calugari pana in anul 1960, cand s-a pus in aplicare decretul 410/1959, calugarii fiind alungati. Viata monahala din Slatina a fost reluata in anul 1962, cand aici a venit o obste de maici.
- Manastirea Slatina - arhitectura 
   Intrarea in incinta manastirii se face dinspre rasarit, pe o alee asfaltata, marginita de randuri de brazi falnici, martori ai atator vitejii si fapte de credinta, precum si pe o alee ce vine dinspre sosea, prin partea de vest. Ambele intrari se fac prin turnuri cu gang.
   Turnul dinspre rasarit este construit din caramida, iar cel din vest, din bolovani de piatra. Accesul in incinta se face pe alei largi, pavate cu placi de piatra, marginite de straturi cu flori si peluze cu iarba. Incinta este inconjurata de un zid puternic, care are in cele patru colturi cate un turn de aparare. Zidurile groase si inalte de 8-10 metri, din bolovani de piatra, au creneluri pentru lupta.
   Biserica cea mare din Manastirea Slatina este una dintre cele mai mari din Moldova, fiind construita in plan triconc alungit, potrivit traditiei arhitecturii moldovenesti, dar si a Bisericii
Ortodoxe. Spatiul interior al bisericii este impartit, dupa traditie, in pridvor, pronaos, incaperea mormintelor (gropnita), naos si altar.
   In biserica se patrunde prin doua usi ale pridvorului, dispuse de o parte si de alta a bisericii, inspre sud si inspre nord. La ferestre si la usa de intrare in pronaos se observa elemente arhitecturale gotice, prezente in gandirea vremii zidirii bisericii.
   Pronaosul bisericii a fost impartit in doua de un arc transversal, pavimentul fiind realizat din marmura alb-roz. Intre naos si pronaos, biserica a avut obisnuita camera a mormintelor (gropnita) care a fost inlocuita la inceputul secolului al XIX-lea, inlaturandu-se peretele despartitor.
   Deasupra naosului se afla o turla mareata, care prezinta particularitatea de a avea si la interior ocnite dispuse pe un singur rand, sub nivelul ferestrelor. Catapeteasma care acopera Sfantul Altar, restaurata in anul 1828, este sculptata in intregime in lemn de stejar, fiind masiva, cu o foarte frumoasa impodobire, in special in partea inferioara. Sfantul Altar, foarte spatios, este luminat de o fereastra mare, asezata la rasarit.
   Fatadele bisericii au, de jur-imprejur, ocnite pe un rand. Doar pe peretele vestic al pridvorului sunt doua randuri de ocnite. Pe fiecare parte a fatadelor sunt cate trei stalpi masivi, contarforturi si, in plus, cate unul la colturile dinspre sud si nord ale pridvorului.
   Pictura veche a bisericii, lucrata in secolul al XVI-lea, realizata de zugravi necunoscuti din Moldova, din pricina incendiilor prin care a trecut biserica, s-a distrus, iar aceea din anul 1828 a fost in intregime refacuta, asa cum arata inscriptia de la intrarea in pronaos.
   Tabloul votiv, zugravit pe peretele nordic al bisericii, in interiorul pronaosului, langa usa de intrare, il prezinta pe domnitorul Alexandru Lapusneanu, impreuna cu familia domneasca.
   Frumos ornamentate si inscriptionate, lespezile funerare din gropnita marcheaza mormintele domnitorului Alexandru Lapusneanu, al doamnei Ruxandra, precum si ale celor doua fiice, Teofana si Teodora.
   Clopotnita masiva, din zid de bolovani de piatra, se afla la o distanta de 30 metri, in coltul
de nord-vest al patrulaterului constructiilor. Palatul Domnesc, construit dupa anul 1558, este un pretios exemplar de arhitectura laica, unde se evidentiza influenta Renasterii transilvanene. Acesta se pastreaza si astazi in forma originara si adaposteste exponatele muzeului, manuscrise, carte veche si icoane.
   Intr-una dintre chiliile de la Manastirea Slatina, cronicarul Isaia a scris un cronograf, pana la anul 1425. Tot aici a fost scrisa si o versiune a „Letopisetului”, de la Manastirea Putna.
   Ctitorul manastirii a infiintat in incinta o scoala de muzica si o biblioteca cu carti si manuscrise de valoare. In anul 1842, mitropolitul Veniamin Costache a talmacit aici mai multe carti bisericesti. La jumatatea secolului al XlX-lea, in Manastirea Slatina a functionat o scoala pentru pregatirea clericilor.

- Manastirea "Nasterea Maicii Domnului" Camarzani
   In anul 1863, boierul Emanoil Mortun a construit o biserica de mir pe mosia sa din satul Camarzani, incinta conacului. Biserica construita a avut hramul Sfantului Gheorghe si era lacas de inchinare doar pentru familia boiereasca. In partea de nord a bisericii se afla astazi mormantul ctitorului si al altor membri ai familiei sale.
   Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in anul 1947, mosia boiereasca a fost expropriata, iar terenurile au fost impartite veteranilor din cel de-al doilea razboi mondial. Biserica a devenita filiala a bisericii din Ciumulesti-Gane.
   La rugamintea preotului, aici a fost infiintat un schit de calugari, care a apartinut din punct de vedere administrativ de manastirile Neamt, Slatina si Rasca. Primul egumen al schitului a fost ieromonahul Natan.
   Schitul si-a incetat existenta ca urmare a Decretului nr. 410/1959, biserica schitului devenind biserica de mir, afiliata din nou parohiei din Ciumulesti-Gane. Ca preot a ramas protosinghelul Vichentie Bobeica, angajat pe post de paznic.
De la ctitorire si pana azi, acest Sfant Lacas a avut de strabatut un drum anevoios, trecand succesiv prin diferite etape: biserica de curte boiereasca, biserica parohiala, schit de calugari, pentru ca, in cele din urma, sa-si implineasca "destinul", devenind manastire de maici.

DE RETINUT!
* La inscriere se achita un avans de cel putin 70 lei si diferenta cu o saptamana inainte de data plecarii;
* Locurile se ocupa in ordinea achitarii avansului;
* Tinuta decenta la intrarea in manastire (- barbatii: pantaloni lungi,- femeile: fusta rochie, capul acoperit);
* Sa nu se fumeze in preajma manastirii si a pelerinilor.

INSCRIERI TELEFON: 0755095193